După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.
La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu.
În mai puţin de 250, Minodora Ursachi a alcătuit o sută patruzeci şi două de fişe pentru tot atâţia artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi – fiecare text fiind compartimentat în trei părţi: date biografice, comentariu critic asupra valorii estetice şi un grupaj de reproduceri reprezentative pentru personalitatea artistică respectivă, în total 335 de imagini, transformând dicţionarul într-un veritabil album de artă, realizat în condiţii grafice excelente, primul de acest fel alcătui vreodată la Roman.
Nu este lipsit de importanţă că lucrarea Minodorei Ursachi este completată cu o bibliografie (15 titluri de referinţă în domeniul artelor plastice) şi un index, ambele „piese” completând ţinuta ştiinţifică a cărţii. Mai menţionăm că autoarea a avut în vedere mai multe categorii de artişti incluşi în dicţionar: născuţi şi trăitori în Roman şi în împrejurimi (Avereşti, Bozieni, Gherăeşti, Sagna, Spiridoneşti, Trifeşti), în trecere ori stabiliţi în localitate sau doar prezenţi, de-a lungul anilor, pe simezele Muzeului de Artă din oraş, în expoziţii colective, personale şi chiar cei ale căror lucrări alcătuiesc colecţiile instituţiei.
Dicţionarul-album al Minodorei Ursachi, născut, după cum mărturiseşte autoarea, din dorinţa de a face cunoscută contribuţia „acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local”, a fost realizat pe baza unei experienţe de o viaţă a autoarei – fondator, muzeograf şi director al Muzeului de Artă din Roman (1970-2000) – , experienţă dublată de o muncă asiduă de documentare în domeniul atât de vast al artelor plastice, de o acribie aparte, de o pricepere de profesionist şi, nu în ultimul rând, de talentul, de harul cu care a fost înzestrată în folosirea meşteşugită a cuvântului.
http://zch.ro/un-excelent-dictionar-album-de-arta-la-roman/
Nelu Grădeanu – Impresii de lectură
Fiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş…
După lecturarea cărţii, am constatat că, în viziunea d-nei Minodora Ursachi, ,,identitate artistică” este nu acel creator plastic care se împăunează cu diplome, mai nou, doctorate, sau colecţionarul diplomelor de excelenţă şi membru în diferite asociaţii şi comisii, cu multă impresie de formă şi publicitate dar prea puţină valoare de fond, artistică. Cu siguranţă, Minodora Ursachi nu şi-a dorit un dicţionar de ţinută academică, am rezerve că în lumea artei s-ar putea realiza un asemenea dicţionar, având în vedere gradul de subiectivitate, ştiindu-se şi exagerarea majorităţii artiştilor în privinţa realizărilor personale, mai mult sau mai puţin meritorii pentru posteritate.
Parcurgând paginile cărţii, mi-am imaginat-o pe d-na Minodora Ursachi la un ghişeu imaginar, de evidenţă a creatorilor plastici care fie s-au născut, fie au tranzitat oraşul Roman cu expoziţii personale, dar care şi-au dorit, prin opera lor, să contribuie la identitatea artistică a urbei muşatine, menţionaţi fiind astfel în memoria spaţiului spiritual romaşcan.
Regăsim personalităţi aşezate temeinic în loja istoriei, artişti ai momentului dar şi aspiranţi la gloria eternă. A procedat bine d-na Ursachi cuprinzându-i în cartea sa? Eu zic că da! Îndelungata activitate muzeografică şi de manager a unei instituţii culturale ca Muzeul de Artă din Roman i-a demonstrat autoarei că timpul şi numai timpul, este acela care cerne valorile şi aşează ierarhiile. Cu siguranţă că a văzut tablouri realizate de artişti cu diplome şi premii, dar a căror creaţii artistice zăceau în beciurile vre-unui muzeu, iar lucrări de suflet a unor artişti mai puţin inspiraţi în a-şi colecţiona diplome de studii, merite de excelenţă, să facă obiectul admiraţiei iubitorilor de artă. Nici nu putea proceda altfel, când în proximitatea domniei sale se află un prieten şi colaborator ce deţine ,,doar” o diplomă de licenţă în drept, dar care a candidat la 5 facultăţi şi a predat 63 de discipline ca profesor de liceu, pentru oraşul Roman fiind un adevărat ,,Patriarh al culturii”, nimeni altul decât eseistul Ghe. A. M. Ciobanu.
Probabil că toate aceste experienţe au determinat-o pe Minodora Ursachi să scrie o carte de suflet şi pentru toate sufletele, recenta apariţie editorială fiind un gest de reverenţă faţă de ,,identităţile” cu valoare de eternitate sau a celor cu un viitor artistic mai puţin fast.
Nu în ultimul rând remarc prezentarea şi calitatea cărţii, de adevărat album de artă şi dicţionar de autori, îmbinând prezentarea practică şi concisă, în condiţii grafice de excepţie, cu armonia artistică a prezentării creatorilor şi calitatea reproducerii operelor artiştilor din dicţionar, rod al implicării şi contribuţiei editurii Muşatinia, prin d-na editor Emilia Ţuţuianu, la această deosebită şi atrăgătoare formă de prezentare a volumului.
Cartea Identităţi artistice la Roman personal o văd ca un buchet de flori dăruit cititorilor spre încântare, iar timpului spre alegere, a numelor de artişti ce fi-vor păstrate ca flori nemuritoare sau a celor ce se vor ofili în neaducere aminte.
Pictor Nelu Grădeanu
Written
on 12/04/2023