Editura Mușatinia a realizat și editat pentru Clubul Rotary Roman, volumul Roman – în mileniul al treilea – Istorie, Cultură, Monumente
Păstrează iubirea, autor Maria Huzum
22
09
23
,,Păstrează iubirea,, este oglindirea experinței vieții trăite printre străini a autoarei. În general, a acelor români plecați la muncă ,,dincolo,, cu nădejdea unei vieți mai bune, dar bântuiți de conexiunile din țara mamă.
,,Lucian Paul Pal, cunoscut și apreciat jurnalist, a fost și un talentat poet, care prin versurile sale, merită cu prisosință să acceadă în lirica poetică românească. Versurile din acest volum postum, cuprind secvențe monocorde particulare structurii sale, ce îi conturează cu claritate personalitatea artistică de Poet” editor, Emilia Ţuţuianu
,,Povestea de iubire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle a fost de la început o poveste rău croită, pentru că a plecat din mai multe puncte deodată. Mai întâi s-a ticluit în mintea și în relațiile dintre prietenii și cunoscuții lor, risipindu-se apoi și recreându-se unde a fost nevoie de iubire pe de o parte, de omenesc pe de alta, în înțelegerea lui mai ales.
Citește restul acestei intrări »170 de ani de la naşterea Românului Absolut, Mihai Eminescu
Printr-un efort încununat de succes, pornit din gândul de a onora cu sfinţenie trecutul cultural al zonei Văratic, prin generozitatea unui ideal asumat ca datorie de a fi, într-o benefică colaborare cu dl. primar Neculai Adrian Nastasă și Consiliul Local al Primăriei Agapia a fost editat albumul omagial:
Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic 170 de ani de la naşterea Românului Absolut, Mihai Eminescu
The seasons of Eminescu’s poetry at Văratic 170 years from the birth of the Absolut Romanian, Mihai Eminescu
Les saisons de la poésie d’Eminescu à Văratic 170 ans depuis la naissance du Roumain Absolu, Mihai Eminescu
Citește restul acestei intrări »Mitică Timofte – Carte gratis
01
11
21
Fost profesor de biologie, Mitică Timofte, acum în vârstă de 86 de ani, este un mare iubitor de adevăr şi dreptate, un altruist prin ceea ce scrie.
Este născut în anul 1935, tatăl fiind ceferist, iar mama, casnică.
După absolvirea liceului Roman-Vodă, din Roman, promoţia 1954, devine student la medicină în Iaşi (la admitere avea în mapă numai poeziile lui Eminescu).
Constantin Enianu – Reflexii anteice
28
10
21
,,În volumul de față, avem de-a face cu o mărturie în versuri despre un raport cu lumea văzut prin prisma unei zbateri permanente. Un soi de hățiș din trăiri diverse, unele difuze, altele ascuțite dar toate având coloratura tristeții. O poezie de stare. Un excurs poetic printre adevăruri demult știute sau printre deziluzii personale.” Editor, Emilia Ţuţuianu
O noua apariție editorială semnată de distinsul om de cultură Dan Dulciu, Mănăstirea Varatic în izvoare teologice, laice și culturale, Editura Mușatinia, colecţia Harisma, 2020, marchează și configurează locul în spiritualitatea românească a acestei iubite mănăstiri de pe plaiurile moldave.
Volumul este un proiect iniţiat şi coordonat de stavrofora Iosefina Giosanu, stareța mănăstirii Varatic şi apare sub egida Centrului Cultural Spiritual de la Văratic, prin editor Emilia Țuțuianu şi redactor Dorin Dospinescu, Editura Mușatinia, Roman. Citește restul acestei intrări »
Mariana Gurza – Icoane vii
01
11
20
Poeta Mariana Gurza, în volumul ICOANE VII, ne mărturisește că de la ,,mama am moștenit lumina mătăniilor, pentru a ne arăta drumul spre mântuire…O rugătoare pe pământ, acum un înger celest. Dor de voi! Dor de părinți minunați, care vor rămâne mereu în amintirea noastră.
Cine sunt, nu ştiu… O frunză în bătaia vântului, o ramură de alun, sau un nuc fraged crescut lângă cel bătrân….
Imaginea nucului din copilărie îl port cu mine, un nuc bătrân, cu multe ramificaţii ascunse ce duceau până în Bucovina… Citește restul acestei intrări »
În capul mesei ca un cafe meister autorul cu un ibric cât Pacificul, din care picură printr-o pipetă, numită și peniță, prea fine sorbituri de gânduri și de rime, cu toate emanând în jur arome, care te fac să închizi ochii, sper a pute deschide, cât mai liber, noi galaxii de suflet. o altă evadare înspre un altceva, prin acea simplă ca un abur și aromată ca o șoaptă către zori. Dar oare e o evadare ,,evadată” care invita pe noi toti sa evadam pe mai departe? sau spre altfel? sau spre un alt dincolo? Dincolo până unde? până acolo unde pentru noi calea Lacteee să devină Cafee? Gh.A.M. Ciobanu
,,În paginile volumului Bunicile de la Paltin, semnat de Monica Levinger, descoperim o amprentă a veșniciei – învățături, ce îl apropie pe cititor de ,,grădina Raiului” de la Mănăstirea Paltin, ctitorită de Părintele Justin Părvu. Cu delicatețe, timid, în tușe cromatice armonioase de lumină, chipul părintelui Iustin pășește prin timp, către noi, blând și milostiv.
,,Bunicuțele” de la Paltin, în liniștea și tăcerea aducătoare de mângâiere, ascund în suflet povești de viață, întâmplări și amintiri, suferințe și bucurii, pe care autoarea le creionează nostalgic și artistic rememorativ.
Un adevărat cavaler al Ordinului Condei, Gheorghe A.M Ciobanu este o emblemă a urbei romașcane, pe portativul muzicii cuvântului și a creațiilor literare, fie că sunt eseuri, proze sau încondeieri de moment, emanând prin toată ființa vitalitatea gândirii și creației minții umane.
De sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, pe 25 Martie 1925, se bunăvestea naşterea la Roman a celui ce avea să încununeze laurii socratici ai culturii urbei muşatine, viitorul profesor, eseist, prozator, poet, critic de artă, muzicolog, exeget al culturii romaşcane, Gh. A.M. Ciobanu. După cursurile Şcolii primare nr. 4 şi a Liceului Roman-Vodă, în oraşul natal, este admis la mai multe facultăţi: Medicină, Agronomie, Filozofie, Drept. Din motive materiale urmează cariera didactică în învăţământ unde a profesat timp de 50 de ani, predând discipline diverse ca matematica, filosofia, istoria muzicii, istoria artelor plastice, logica, în diferite instituţii de învăţământ din oraşul Roman precum Liceul Roman-Vodă şi Institutul Teologic Franciscan.
,,Fascinată de Eminescu, așa putem traduce atitudinea poetei și pictoriței Constanța Abalașei-Donosă din prezentul volum de poezie și grafică – ca o chintesență a celorlalte lucrări dedicate poetului nepereche – un omagiu la aniversarea a 130 de ani de la plecarea acestuia în nemurirea astrală. Poeziile din acest volum, dens ilustrat cu grafică inspirată din creațiile Luceafărului poeziei românești, ne poartă imaginar pe urmele miturilor din poeziile eminesciene, autoarea reușind să ne transpună într-o atmosferă aproape perfectă, departe de imunda lume pământească. Fascinația pentru Eminescu provoacă autoarei o efervescență lirică și pictorială deopotrivă. O declarație de dragoste și admirație făcută cu patos și dăruire creatoare pentru simbolul poeziei românești nu poate decât să ne facă mai buni și mai sensibili la miracolul creației.” –
Emilia Ţuţuianu
,,Volumul de față se vrea o întâlnire de idei și mărturii. Semnează în paginile sale o mică parte dintre scriitorii de origine română aflați dincolo de granițele țării, în Franța, Germania, Elveția, Spania, Israel, Canada, S.U.A, Australia. Fără a-și propune să fie măcar un dicționar, cartea reușește convorbiri realizate fie direct, pentru emisiuni radiofonice, fie prin formulă electronică, în credința că, la un anume moment, toate acestea s-ar putea constitui într-un document al memoriei afective privind identitatea culturală românească. Fiecare intervenție, subliniază în modalitate proprie, o notă din concertul interculturalității păstrând marca spirituală căreia, structural, continuă să-i aparțină.”
Paul Eugen Banciu
Istoricul Spitalului Precista Mare din Roman până la bicentenar (1998) parţial şi al vieţii medico-farmaceutice romaşcane – autori Epifanie Cozărescu – Octav Clocotici, sub egida Societăţii de Istoria Medicinei și Farmaciei ,,dr. Epifanie Cozărescu”, Roman, Editura Muşatinia, 2019
Lansare de carte – Veronica Balaj, Stampe imaginare Stampes imaginaires – Bruxelles, 10 oct. 2018
26
09
18
Prefața Ghe. A. M. Ciobanu
Prefaţa GH. A. M. CIOBANU. Grafica artist plastic IOSIF HAIDU
Delicii din bucătăria bunicii
25
06
18
Mihai Merticaru – Vis și abis
21
05
18
„Prezenţa elevilor în muzee şi activităţile şcolare ale acestora legate de tematica muzeelor îmbină studiul istoriei şi ştiinţelor naturale de la orele de şcoală cu exemple de artefacte din vechime şi prezentarea de exponate muzeale, care devin surse de inspiraţie creatoare pentru copii la orele de activităţi practice, elevii aflând astfel lucruri noi despre activităţile oamenilor din vechime, trăitori pe aceste meleaguri şi despre natură în general – proiecte generoase menite a deschide orizonturi noi de cunoaştere şi a dezvolta imaginaţia creatoare a copiilor. ”
Emilia Țuțuianu
Acolo unde natura încă păstrează nealterată frumusețea creației, acolo o urmărim pe călătoarea planetară, dna Magdalena Avădanei, în periplurile anuale de căutare a frumuseților naturii, ascunse de civilizații destructive. Locuri noi, magice pentru orice Homo sapiens, pline de vigoarea primordială a ancestralului, neatinse de cohortele de turiști înarmați cu aparate foto, ci prețuite doar de cei profund iubitori de limpedea lumină emanată de sufletul naturii, ne sunt dezvăluite în acest volum de călătorie la extremitățile lumilor planetei albastre. Citește restul acestei intrări »
,,Silvia şi Daniel sunt două personaje care conştientizează ceea ce sunt şi ceea ce lasă în urma lor. De aceea tăcerea este deplină şi restul nu este decât slăbiciune. De copacul tăcerii lor atârnă pacea…
Autoarea volumului are o viziune sigură şi desăvârşită în derularea întâmplărilor romanului… mai clară decât ar putea să o realizeze arta. Repere autobiografice împletite cu fantezia literară și un scris alert cu har conduc personajele romanului către o maturitate a trăirilor și impresii profunde despre viață și întâmplările ei.” Emilia Ţuţuianu
,,Iubirea din tăceri – un jurnal al unei frumoase iubiri, scris pe două voci, a ei şi a lui, dar cu un singur ton, calm şi cald, plin de inflexiuni, ce face să reverbereze în sufletul cititorului muzica inconfundabilă a tinereţii.” Constantin Munteanu
LACRIMILE MARELUI ORB (eseu despre Lucian Blaga) – ,,Cititorule, dacă, vreodată, viața sau destinul îți poartă pașii prin străvechea cetate Cluj-Napoca, nu uita să intri în Biblioteca Universitară, unde, sub scara principală, în singurătatea de semi-întuneric a timpului scurs, vei auzi picuratul lacrimilor ce au zidit stalactitele și stalagmitele Operei Celui mai mare gânditor al Patriei române.” prof. dr. emerit Tudor Ghideanu
Scriitorul Ştefan Dumitrescu este greu de cuprins într-o viziune unitară…sau viziunea care va reieşi din lectura operelor lui va fi foarte mare, greu de cuprins şi de înţeles…
Volumul de faţă este în primul rând o mare carte de poezie, în care autorul încearcă să cuprindă ca într-o panoramă întreaga Istorie şi Existenţă umană. În care încearcă să îl ducă mai departe pe Nichita Stănescu, sau încearcă să ducă mai departe limbajul poetic, cel re-descoperit de Nichita şi dus pe un nivel superior…Dar oare poetul încearcă lucrul acesta? S-ar putea să greşim… Citește restul acestei intrări »
cronici literare, note biobibliografice: volum coordonat de editor Emilia Țuțuianu – ,,Creațiile poetului Adrian Erbiceanu sunt dense și pline de interogații cu privire la destinul omului, la starea societății românești actuale, un poet ce caută răspuns la întrebările existențiale, când copleșit de doruri și lirism când povestindu-ne basme încărcate de simboluri.,, Emilia Țuțuianu
,,Totul este filtrat prin poezia dulce a sufletului celor doi filologi legați cu firele unei prietenii de 55 de ani. Aceștia vă invită să vizualizați și să retrăiți alături de ei, vremuri apuse pe axa timpului, dar încă proaspete în sufletele lor.” Prof. Laura Murgu
Recent, la Editura Muşatinia din Roman a apărut o carte interesantă, de şi despre poeta şi eseista creştină, Mariana Gurza, în coordonarea Emiliei Ţuţuianu, care cu perseverenţă şi ingenuozitate îndeplineşte şi munca de editare.
Titlul şi subtitlul cărţii (Apropieri : Mariana Gurza – pelerinaj prin idee, gând şi suflet) sunt extrem de sugestive. Mariana Gurza întreprinde prin scriitura sa un pelerinaj viu prin cuvânt, gând şi suflet, astfel apropiindu-se de Dumnezeu şi de semeni, se regăseşte pe sine şi înţelege adevărata esenţă a vieţii.
Dacă aş dori să găsesc un motto pentru această publicaţie, cred că dintr-o infinitate, cel mai potrivit ar fi „Dăruind, vei dobândi” N. Steinhartd. Poeta a dăruit şi oferă multe, însă fiind vorba de o carte, un Citește restul acestei intrări »
O carte de care ne era dor și care ne face bine!
După ce trecem de 60 de ani, vedem cum ni se face din ce în ce mai dor de copilărie, și că ni se întâmplă să ne întoarcem cu sufletul și cu imaginația, din ce în ce mai des, în locurile în care, făcând primii pași, am început drumul către cei care suntem azi. De aceea m-am bucurat nespus, când, datorită minunatei poete și omului minunat care este doamna Emilia Țuțuianu am primit un dar frumos și hrănitor de care sufletul meu avea nevoie… Am primit cartea doamnei profesoare Nicoleta Nistoreanu, Realitatea mea neinventată, pe care doamna Emilia Țuțuianu (un editor de mare talent) tocmai se pregătește să o editeze. Citește restul acestei intrări »
Veronica BALAJ – volumul bilingv de poezie “Solilocvii” (Editura MUȘATINIA, Roman, 2016) şi volumul “Veronica Balaj – Coordonate critice – activitate literară – referinţe critice – note biografice” (Editura MUȘATINIA, Roman, 2014), ambele cărţi prezentate în 3 martie 2017 şi în Sala “Orizont” a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara.
Sezonul lansărilor de carte organizate de Biblioteca Municipală Lugoj din acest an continuă cu o dublă lansare de carte, care o are în centrul atenţiei pe binecunoscuta scriitoare Veronica Balaj – poetă, prozatoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, realizatoare radio-TV, cele mai cunoscute emisiuni fiind “Viaţa literară” la Radio România Timişoara şi “Art Nova cu Veronica Balaj” la Tele Europa Nova Timişoara. Citește restul acestei intrări »
Argument, contemplare, artă, frumos… şi un nume: Minodora Ursachi
Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea, comuna Lascăr Catargi, Galaţi. Urmează cursurile primare în satul natal (1942-1946), Liceul de Fete Mihail Kogălniceanu în Galaţi (1946-1953) şi Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1953-1957). După terminarea facultăţii este repartizată ca profesor-muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman, unde a activat între anii 1957-1968.
Fire sensibilă, autodidactă, inovatoare, fondează Muzeul de Artă din Roman în anul 1970, unde îşi va dărui 30 de ani de viaţă profesiei de muzeograf (1970-2000).
În anul 2002, la Sărbătoarea culturii romaşcane, primeşte Premiul pentru Cultură şi Diploma de Recunoştinţă pentru susţinerea cercetării arheologice şi contribuţia adusă la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului muzeal, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la fondarea Muzeului de Istorie Roman (2007). Citește restul acestei intrări »
Constantin Enianu – Anteu
22
12
16
Prefață
Iată că, după volumele Eliberarea de Anteu și Complexul lui Anteu, poetul, eseistul şi publicistul Constantin Enianu vine cu un nou volum, Anteu. Ca să-l parafrazez pe Lucian Blaga, ,,istoria este mitologia oamenilor, aşa cum mitologia este istoria zeilor”.
În cazul poetului, putem vorbi de o poezie ,,anteunică” ce-l are în prim plan pe Anteu, unul dintre giganţi, a cărui mamă era Ghea (Pământul) şi de aceea nu putea fi înfrânt atâta vreme cât stătea cu picioarele pe pământ. Poetul, cultivă o poezie cerebrală, de meditație filozofică, care-şi trage harul de la contactul cu pământul cu realitatea vie, concretă. Citește restul acestei intrări »
Prin proiectul Cultură, Artă și Educație, derulat cu sprijinul Complexului Muzeal Județean Neamț, se urmărește pe de o parte prezentarea și promovarea colecțiilor pe care le deține Muzeul de Istorie din Roman, modul în care acestea trebuie privite pentru a înțelege trecutul celor dinaintea noastră, respectiv preocupările și felul de organizare, dar și dezvoltarea interacțiunii dintre muzeu și școală. De aceea, proiectul include mai multe activități cu caracter cultural – educațional, care sunt desfășurate atât în Citește restul acestei intrări »
Daris Basarab: Primăvara sunetelor
21
06
15
Boris David, poetul ascuns în haina chimistului, este căutătorul alchimiilor interioare ale sufletului, purtându-ne prin versuri, gânduri nerostite la vremea tinereţilor şi în ceasurile de reflecţii personale, în universul său poetic.
Boris David s-a născut în Basarabia, în oraşul port dunărean, Ismail, în 10 mai 1929. În anul 1941, din cauza condiţiilor istorice din Basarabia, se refugiază în România, împreună cu familia. Amintiri triste din acea perioadă le găsim evocate în volumul său de debut: Povod. Citește restul acestei intrări »
Veronica Balaj: Coordonate critice
27
03
15
Veronica Blaj: Facultatea de filologie, Universitatea de Vest, Timişoara, 1970. Studii postuniversitare de jurnalism – Bucureşti, 1987-1989; studii de jurnalism radio – Radio France Internationale, Paris, 1990; studii postuniversitare de limbă şi civilizaţie franceză – Universitatea Neuchâtel, Elveţia, 2000.>> Citește restul acestei intrări »
„Impresionanta colecţie de urături personalizate a doamnei Larisa Schuster ne arată iubirea şi ataşamentul pentru prietenii şi cunoştinţele sale, împărtăşite în urături meticulos realizate, atunci când surprinde acţiuni specifice şi trăsături de caracter ale eroilor Citește restul acestei intrări »
Ars poetica Despre poetul, eseistul şi publicistul Constantin Enianu (n. 3 februarie 1953, Roman), s-a scris prea puţin, din păcate. Constituirea acestui grupaj de poezii are drept scop promovarea unui talentat poet romaşcan contemporan, ce face parte din valorile creative a unui secol ce încearcă să-şi reînnoiască semnificativ mentalitatea culturală, în direcţia redescoperirii valorilor autentice din cultura românească. Absolvent al Liceului Roman-Vodă din Roman, a fost redactor (între anii 1995 – 2000) la jurnalele Cronica Romaşcană şi Gazeta de Roman – aici având şi o rubrică proprie, Flautul lui Pan. Debutul în poezie îl cunoaşte încă din adolescenţă, cu un grupaj de versuri, în paginile revistei Cronica, din Iaşi. Citește restul acestei intrări »
„O ţară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susţinut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoşilor plecaţi la luptă, o ţară halucinantă, un pământ cântător şi orbit de lumină proslăveşte în versurile sale recente Ştefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaşte ţărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă şi riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale poeziei, pentru că Ştefan Dumitrescu nu versifică frumos şi cu talent în cadrele unui lirism ştiut sau bănuit numai, ci îşi creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referinţă.
Fiecare din poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă înarmate şi se cântă din ruine ca din fluiere. Talent în afara oricărei îndoieli, spirit neliniştit şi în continuă ardere, autor de eseuri reinterpretând miturile şi de poeme reclădind universul, Ştefan Dumitrescu este un poet mai dur, mai abrupt, mai supus suferinţei şi neliniştii, decât limpedele Dan Verona, dar la fel de cert, la fel de Adevărat” (Ana Blandiana, Amfiteatru, nr 12, 1971) Citește restul acestei intrări »
„De va veni la tine vântul,
Şoptind povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Durerea lui să nu te doară” (cântec)
În cele ce urmează nu voi încerca nici să fac un panegiric aducând elogii celui care a făcut parte integrantă din viaţa mea, pe lumea aceasta, în calitate de fiu timp de 46 de ani, 3 luni şi 2 zile, nici să aduc acuze unora sau altora (care, poate,au fost „uneltele” Domnului în împlinirea destinului karmic sau de cauzalitate imediată) pentru cele întâmplate, nici să mă lamentez exagerat sau să mă victimizez (deşi ar fi explicabil dată fiind situaţia), ci mă voi strădui, cu posibilităţile mele, să atribui un oarecare sens unui eveniment (trecerea lui Alexandru într-o altă dimensiune) care, după umila logică pământeană, nu pare să aibă aşa ceva (deşi „nuntă fără minciună şi moarte fără pricină” nu există). >>>
Nicolae Otto Kruch s-a născut la 10 decembrie 1932, la Sânleani, judeţul Arad. Copilăria şi-a petrecut-o la Sântana, iar cursurile gimnaziale le-a urmat la Liceul Emanuel Gojdu din Oradea, bucurându-se de sintagma ,,Copil minune” atribuită de profesorul de desen Ţârulescu.
Între anii 1953-1957 studiază la Institutul de Arte Frumoase Ion Andreescu din Cluj-Napoca, avându-i profesori pe A. Kós şi F. Servatius, bucurându-se mai apoi de îndrumarea şi prietenia marelui artist şi profesor Romul Ladea. A învăţat, dar nu s-a lăsat ,,subjugat”, intrând în viaţă pe cont propriu. Nu s-a lăsat atras de inovaţiile la modă, rămânând fidel sufletului său care l-a călăuzit până la moarte.
Din 1965 se stabilește la Ploiești, oraș care-l va adopta până la sfârșitul vieții. A fost președinte al filialei „Uniunii artiștilor plastici” din Ploiești în perioada 1981 – 1991.
Este autorul a numeroase opere de artă monumentală și reliefuri comemorative:
– efigia lui Nichita Stănescu de pe Casa memorială;
– Eufrosin Poteca, bust în piatră de calcar amplasat în satul Nucșoara (1971);
– Grigore Ion, bust din piatră aflat în localitatea satul Dumbrăvești, județul Prahova (1971);
– Mihai Viteazul, bust din piatră de calcar la Școala generală nr. 21 din Ploiești;
– Constantin Dobrogeanu-Gherea, bust din marmură de Rușchița amplasat în fața „Halelor Centrale” din Ploiești (1981);
– Ion Negulici, bust din piatră de calcar, Ploiești;
– Flacăra – Pasăre, în piatră de Tioc, Cimitirul eroilor din Sinaia;
– Monumentul ostașului român, din localitatea Cornu. >>>
Dor de ducă, autor Daris Basarab
22
05
14
Dor de ducă, un volum ce descrie experiențe şi trăiri unice ce se derulează ca un vis în sufletul autorului, un volum prin care Daris Basarab se întoarce în timp, la dragostea sa pentru Africa.
Ajuns la vremea împărtăşirii călătoriilor şi întâmplărilor de o viaţă, Daris Basarab îşi aminteşte cuvintele unchiului său, cel care prin poveştile copilăriei i-a insuflat dorul de ducă, dorul de călătorie : ,,Mi-e dor de ce las, când sunt departe şi mă-ntorc ca să-mi fie dor de ce-am văzut şi mai ales, de ceea ce n-am văzut încă’’.
Volumul de faţă ne relatează călătoriile africane ale autorului cu magia şi fascinaţia unui teritoriu insolit pentru europeni, plin de mituri, eposuri şi poveşti desprinse parcă din alte lumi. Amintirile curg nestăvilite şi ne poartă pentru început în Algeria unde echipe de specialişti români lucrau în cercetări ale resurselor subsolului. >>>
Neajungerea de sine
Poposind, într-un târziu, în dilema rău sau bine
Și privind, cu luare-aminte, cum ard visele din jur,
Văd o floare alintată de un zumzet de albine:
Ce fac eu când mănânc miere—dulce clipa lor o fur? Citește restul acestei intrări »
Postume vii, autor Daris Basarab
20
03
14
,,Poetul este copleşit de toamna care îl răscoleşte cu cromatica galben-aurie iar dorinţa împărtăşită este de a fi însoţit de iubita sa, în sărutări şi îmbrăţişări se dovedeşte a fi doar visul candid, curat şi frumos, aşternut în versuri peste frunzele ruginite… Registrul romantic în care se plasează cu dăruire şi obstinaţie autorul include şi melancolica ploaie, prilej care îi înfiorează şi cutremură fiinţa poetică zămislitoare de alte şi noi nostalgii. Din nostalgice doruri şi tristeţi, poetul revarsă cuvinte picurate din roua sufletului peste implacabila trecere a timpului ce devine o sursă de amintiri dureroase pline de îndoieli cu întrebări fără răspunsuri. O poezie densă plină de trăire în registrul romantic printre imaginea iubitei: Eu te-am iubit dintotdeauna, Femeie-ntruchipată într-un vis…
Amintiri şi doruri ce nu pot fi decât împărtăşite în arderea lor mistuitoare. „ (Editor Emilia Ţuţuianu Dospinescu)
Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, autor Vasile Ursachi
,,Volumul Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, semnat de ilustrul doctor cercetător Vasile Ursachi – certifică încă o dată importanţa descoperirii de la Simioneşti pentru istoria locurilor şi a poporului român în arealul carpato-danubiano-pontic cu referire la judeţul Neamţ şi zona comunei Cordun.
Mândria de a fi simioneştean şi cordunean, prin nobila origine geto-dacică îşi află certificarea în această lucrare ştiinţifică dedicată păstrării celor mai importante dovezi ale istoriei înaintaşilor noştri.” editor Emilia Ţuţuianu Dospinescu
„Dorinţa de a cuprinde întreg domeniul artei romaşcane cât şi sinteza elementelor ce îi particularizează pe artiştii care au expus la Muzeul de Artă Roman ne conectează pe noi toţi, cei care citim această carte, la marele nucleu al artei universale. Nu este mai mare bucurie decât de a picta şi de a dărui frumuseţe oamenilor. Zborul unui artist, în permanentă confruntare cu el însuşi şi clipa de popas a acestui zbor ne este dăruit de o distinsă doamnă a culturii romaşcane – Minodora Ursachi – care scoate la lumină filoanele de aur ascunse de timp şi uitare din istoria artiştilor plastici care au poposit în cetatea urbei muşaţine.” (Emilia Ţuţuianu Dospinescu)
Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman.“Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”.
Lucrarea reprezintă o sursă importantă de informaţii, atât pentru specialiştii din domeniu, cât şi pentru cititorii interesaţi, privind creaţia unor artiști cu un loc aparte în dezvoltarea artei româneşti sau în spaţiul bogat şi dinamic al mişcării artistice locale. “Iniţativa apariţiei acestei cărţi s-a născut din necesitatea cunoaşterii contribuţiei acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local. Lucrarea oferă imaginea activităţii acestor impresionante identităţi artistice, care au dat artei româneşti amploare, diversitate şi profunzime. Unele s-au născut aici sau au fost adoptaţ, altele au făcut studii la diferite şcoli, au fost profesori, au avut activitate expoziţională sau au poposit deseori în oraşul Roman. Mulţi dintre artişti figurează cu lucrări în patrimoniul Muzeului de Artă din Roman, a cărui expoziţie permanentă este structurată pe reflectarea creaţiei lor artistice, integrate în perioada interbelică şi în cea contemporană”, scrie Minodora Ursachi.
***
Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman
După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.
La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu.
În mai puţin de 250, Minodora Ursachi a alcătuit o sută patruzeci şi două de fişe pentru tot atâţia artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi – fiecare text fiind compartimentat în trei părţi: date biografice, comentariu critic asupra valorii estetice şi un grupaj de reproduceri reprezentative pentru personalitatea artistică respectivă, în total 335 de imagini, transformând dicţionarul într-un veritabil album de artă, realizat în condiţii grafice excelente, primul de acest fel alcătui vreodată la Roman.
Nu este lipsit de importanţă că lucrarea Minodorei Ursachi este completată cu o bibliografie (15 titluri de referinţă în domeniul artelor plastice) şi un index, ambele „piese” completând ţinuta ştiinţifică a cărţii. Mai menţionăm că autoarea a avut în vedere mai multe categorii de artişti incluşi în dicţionar: născuţi şi trăitori în Roman şi în împrejurimi (Avereşti, Bozieni, Gherăeşti, Sagna, Spiridoneşti, Trifeşti), în trecere ori stabiliţi în localitate sau doar prezenţi, de-a lungul anilor, pe simezele Muzeului de Artă din oraş, în expoziţii colective, personale şi chiar cei ale căror lucrări alcătuiesc colecţiile instituţiei.
Dicţionarul-album al Minodorei Ursachi, născut, după cum mărturiseşte autoarea, din dorinţa de a face cunoscută contribuţia „acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local”, a fost realizat pe baza unei experienţe de o viaţă a autoarei – fondator, muzeograf şi director al Muzeului de Artă din Roman (1970-2000) – , experienţă dublată de o muncă asiduă de documentare în domeniul atât de vast al artelor plastice, de o acribie aparte, de o pricepere de profesionist şi, nu în ultimul rând, de talentul, de harul cu care a fost înzestrată în folosirea meşteşugită a cuvântului.
http://zch.ro/un-excelent-dictionar-album-de-arta-la-roman/
Nelu Grădeanu – Impresii de lectură
Fiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş…
După lecturarea cărţii, am constatat că, în viziunea d-nei Minodora Ursachi, ,,identitate artistică” este nu acel creator plastic care se împăunează cu diplome, mai nou, doctorate, sau colecţionarul diplomelor de excelenţă şi membru în diferite asociaţii şi comisii, cu multă impresie de formă şi publicitate dar prea puţină valoare de fond, artistică. Cu siguranţă, Minodora Ursachi nu şi-a dorit un dicţionar de ţinută academică, am rezerve că în lumea artei s-ar putea realiza un asemenea dicţionar, având în vedere gradul de subiectivitate, ştiindu-se şi exagerarea majorităţii artiştilor în privinţa realizărilor personale, mai mult sau mai puţin meritorii pentru posteritate.
Parcurgând paginile cărţii, mi-am imaginat-o pe d-na Minodora Ursachi la un ghişeu imaginar, de evidenţă a creatorilor plastici care fie s-au născut, fie au tranzitat oraşul Roman cu expoziţii personale, dar care şi-au dorit, prin opera lor, să contribuie la identitatea artistică a urbei muşatine, menţionaţi fiind astfel în memoria spaţiului spiritual romaşcan.
Regăsim personalităţi aşezate temeinic în loja istoriei, artişti ai momentului dar şi aspiranţi la gloria eternă. A procedat bine d-na Ursachi cuprinzându-i în cartea sa? Eu zic că da! Îndelungata activitate muzeografică şi de manager a unei instituţii culturale ca Muzeul de Artă din Roman i-a demonstrat autoarei că timpul şi numai timpul, este acela care cerne valorile şi aşează ierarhiile. Cu siguranţă că a văzut tablouri realizate de artişti cu diplome şi premii, dar a căror creaţii artistice zăceau în beciurile vre-unui muzeu, iar lucrări de suflet a unor artişti mai puţin inspiraţi în a-şi colecţiona diplome de studii, merite de excelenţă, să facă obiectul admiraţiei iubitorilor de artă. Nici nu putea proceda altfel, când în proximitatea domniei sale se află un prieten şi colaborator ce deţine ,,doar” o diplomă de licenţă în drept, dar care a candidat la 5 facultăţi şi a predat 63 de discipline ca profesor de liceu, pentru oraşul Roman fiind un adevărat ,,Patriarh al culturii”, nimeni altul decât eseistul Ghe. A. M. Ciobanu.
Probabil că toate aceste experienţe au determinat-o pe Minodora Ursachi să scrie o carte de suflet şi pentru toate sufletele, recenta apariţie editorială fiind un gest de reverenţă faţă de ,,identităţile” cu valoare de eternitate sau a celor cu un viitor artistic mai puţin fast.
Nu în ultimul rând remarc prezentarea şi calitatea cărţii, de adevărat album de artă şi dicţionar de autori, îmbinând prezentarea practică şi concisă, în condiţii grafice de excepţie, cu armonia artistică a prezentării creatorilor şi calitatea reproducerii operelor artiştilor din dicţionar, rod al implicării şi contribuţiei editurii Muşatinia, prin d-na editor Emilia Ţuţuianu, la această deosebită şi atrăgătoare formă de prezentare a volumului.
Cartea Identităţi artistice la Roman personal o văd ca un buchet de flori dăruit cititorilor spre încântare, iar timpului spre alegere, a numelor de artişti ce fi-vor păstrate ca flori nemuritoare sau a celor ce se vor ofili în neaducere aminte.
Pictor Nelu Grădeanu
La poarta sufletului tău, autor Marin Toma
„Acest regal poetic despre iubire, maestrul Marin Toma îl închină iubitei făpturi a sufletului său, Doiniţa, muza deplină a sufletului unui poet ars de dorurile iubirii pe piscurile maturităţii deplin creatoare” (editor, Emilia Ţuţuianu Dospinescu)
Postume vii, autor Boris David
,,Registrul romantic în care se plasează cu dăruire şi obstinaţie autorul include şi melancolica ploaie, prilej care îi înfiorează şi cutremură fiinţa poetică zămislitoare de alte şi noi nostalgii. Din nostalgice doruri şi tristeţi, poetul revarsă cuvinte picurate din roua sufletului peste implacabila trecere a timpului ce devine o sursă de amintiri dureroase pline de îndoieli cu întrebări fără răspunsuri. O poezie densă plină de trăire în registrul romantic printre imaginea iubitei: Eu te-am iubit dintotdeauna, Femeie-ntruchipată într-un vis…
amintiri şi doruri ce nu pot fi decât împărtăşite în arderea lor mistuitoare.
În alt plan profund uman, prietenia dintre autor şi poeta Mariana Gurza, legați de același dor şi durere: ţinuturile înstrăinate ale Ţării Moldovei, Basarabia şi Bucovina, s-a cimentat în timp… Dragostea pentru rădăcinile dragi, s-a reflectat
spre bucovineanca ce nu are astâmpăr, tânjind după dulcea Moldovă de nord. O chemare comună pentru cei doi poeţi, o prietenie trainică între un basarabean, Daris Basarab şi o bucovineancă, poeta Mariana Gurza.”
Editor, Emilia Ţuţuianu Dospinescu
Căutând prin amintiri…
Căutând prin sertarele amintirilor, autorul, Daris Basarab, aflat la vârsta maturităţii depline îşi redescoperă fiinţa cuprinsă de doruri, doruri de viaţă, de soare, dor de iubita sufletului.
Aşa cum mărturiseşte, sub pretextul scrierii unor poezii postume a decis a scrie despre nostalgiile ce îi tulbură sufletul şi despre iubirile, interioare şi imaginare, din care cea rămasă până astăzi este dorul de ducă, călătoria deasupra mundanului.
Amintiri pline de bucurii şi-amăgiri presărate de lacrimi şi păreri de rău pentru tinereţea devenită doar fragmente de pagini a cărţii vieţii.
Nevoia de împărtăşire a iubirii este chinuitoare, nevoia de a auzi glasul iubitei şi şoaptele iubirii devine aproape obsesivă şi întrebările îl poartă în lanţurile incertitudinii.
,,De ce nu-mi spui că mă iubeşti? ..De ce-ai rămas pe gânduri?”
Poetul este copleşit de toamna care îl răscoleşte cu cromatica ei galben-aurie, iar dorinţa împărtăşită de a fi însoţit de iubita sa…
Vezi articolul original 255 de cuvinte mai mult
Monografia Cordun
19
12
13
Monografia comunei Cordun, Emilia Ţuţuianu –Cristiana Bortaş
,,… este o lucrare apărută din necesitatea de a prezenta spre cunoaştere şi păstrare documente, fapte, întâmplări, evenimente, care au avut loc de la înfiinţarea localităţilor Cordun şi Simioneşti până în zilele noastre.
Nevoia de a păstra informaţii, documente şi diferite mărturii cu privire la trecutul acestui spaţiu rural este cu atât mai mare cu cât apropierea de centrul urban al Romanului, face ca procesul de modernizare să fie unul accentuat, pierzându-se treptat caracterul rural şi implicit tradiţiile şi obiceiurile locale, adoptându-se astfel modalităţi noi de comunicare.
Studiul monografic este dens, conceput cu multă responsabilitate, minuţios alcătuit şi redactat într-un stil atractiv în care istoria se împleteşte cu legenda.
Prezenta ediţie păstrează datele de bază ale lucrării Cordun – Monografie istorică, apărută în anul 2003, avându-l autor pe Constantin Tudor, fiind îmbunătăţită în text prin contribuţia doamnei Emilia Ţuţuianu şi doamnei Cristiana Bortaş.
Editor, Emilia Ţuţuianu Dospinescu
Gheorghe Stoica – Cartea cu vise
Trecerea în al doilea deceniu de activitate a editurii ,,Mușatinia” din Roman este încununată cu apariția – într-o formă grafică de excepție – a volumului ,,Portrete printre rame’’ de Gheorghe A.M. Ciobanu.
Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.
,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.
Evidențiind, rama limitează prin delimitare. Sunt însă zone ținând de inteligența emoțională și de cea social-afectivă, aflate într-o continuă mișcare, al căror contur se refuză înrămării. Sunt chipuri care, prin lumină, intensitate și densitate, depășesc posibilitățile limitate ale ramei. >>>
Supranumit, pe buna dreptate – parintele culturii romascane – Gheorghe A. M. Ciobanu îmbogateste Opera sa cu un nou volum intitulat “Portrete printre rame”.
Noutatea volumului consta în realizarea unei suite de portrete, închise între acele înguste limite impuse de timp si spatiu, constituind Istoria unei vieti.
Tipare umane, nu simboluri, cu oameni adevarati, creionati din amintiri, sentimente, gânduri descriptive, oratorice, ne sunt dezvaluite cu umor si spontaneitate, trasatura specifica stilului artistic ce îl caracterizeaza.
Armonia dintre Omul si Scriitorul Gheorghe A. M. Ciobanu a fost si este una dintre cele mai desavârsite, pe masura spiritului si vastei sale culturi, pe masura sensibilitatii sale de exceptie.
„Autorule, unde esti?”…dramatica interogatie pe care Gheorghe A. M. Ciobanu, si-o pune – ajuns în toamna de aur cautând, chiar si acum, posibile raspunsuri.
editor Emilia Tutuianu Dospinescu
Apartenent acestei planete doar 72 de ani, începand cu ziua de 30 Septembrie 1939 și până pe 17 August 2012, Murgeniul va fi fost orașul de nastere, Bârladul de formare liceală, Iașiul desăvârșirea studiilor universitare, Bârladul și Tecuciul orașele implinirilor profesionale. >>>
MAria RUgină- Cartea nerostirii
21
06
12
Marin Toma- Antologia Ipotești 2011
04
04
12
Antologia 2011 Ipotesti
Aparută la Editura Mușatinia în martie 2012, (editor Emilia Țuțuianu, coordonator Dorin Dospinescu, grafica Iosif Haidu), primul capitol referitor la Revista Dor de Dor, urmând capitolele Lirică, Epică, Teatru, Pictură, incluzând fragmente de lucrări a peste șaizeci de creatori români contemporani participanți la Concursul național de Creație „Dor de Dor Ipotești 2011”. >>>
Florentina Niţă
28
12
11
Muzeul de Artă din Roman a găzduit la cumpăna dintre ani un eveniment cultural de excepţie – lansarea cărţii de poezii „Aripi de gând” aparţinând romaşcancei Florentina Niţă, care trăieşte de mai mulţi ani în diasporă, în Italia. >>>
Conferinţa naţională de antropologie urbană ediţia a II-a Roman
Pe 11 Noiembrie 2011 a avut loc cea de a -III-a Conferinţă de Antropologie Urbană coordonată de prof. dr. Adrian Majuru la Muzeul de Istorie Roman; în cadrul simpozioanelor desfăşurate a avut loc şi lansarea volumului editat de Editura Muşatinia, Conferinţa de Antropologie Urbană ediţia a II-a Roman. „M-am hotărât să editez acest volum, volum care se înscrie de azi în circuitul culturii naţionale pentru că în concepţia mea o editură nu are menirea numai de a edita cărţi ea are şi rolul de a sprijini cu toate resorturile de care dispune munca unor oameni care doresc promovarea culturii. Înţelegând foarte bine problemele finaciare care se ridică atunci când am editat cartea, am reuşit printr-o muncă de echipă, alături de Iulia şi Relu Butnariu, să trecem peste toate greutăţile ivite şi să încredinţăm tiparului acest studiu antropologic, cu oameni şi locuri, străjuiţi de o viaţă spirituală bogată. Chiar dacă Editura Muşatinia >>>
revista Melidonium III
20
11
11
Sâmbătă 22 octombrie 2011 a avut loc lansarea numărului III al revistei Melidonium, împreună cu alte două cărţi editate recent la Editura Muşatinia din Roman, Chivotul syncategorematelor şi infinitul avându-l ca autor pe reputatul profesor dr. emerit Tudor Ghideanu din Iaşi şi lucrarea profesorului Mihai Andone, Predicile Sfântului Ioan Gură de Aur în haine ri(t)mate. Participanţi la acest eveniment cultural au fost ÎPS Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, profesor dr. emerit Tudor Ghideanu filosof şi publicist, membru al Institutului Mondial de Fenomenologie (S.U.A), profesorii Mihai Andone, Gh. A. M. Ciobanu, Cecilia Bănică-Pal, şi alţi oameni de cultură locali, susţinuţi de un numeros public iubitor de carte din urbea moldavă. >>>
Predicile Sfântului Ioan Gură de Aur
19
11
11
Predicile Sfântului Ioan Gură de Aur în haine ri(t)mate
autor Mihai Andone
Chivotul syncategorematelor şi infinitul
autor Tudor Ghideanu
Liceul cu Program Sportiv din Roman a găzduit sîmbătă, 22 octombrie, lansarea a două volume apărute la Editura „Muşatinia”, „Chivotul syncategorematelor şi infinitul” autor prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, şi „Predicile Sfîntului Ioan Gură de Aur, în haine ri(t)mate” autor prof. Mihai Andone, precum şi apariţia numărului 3 al revistei „Melidonium”, fondată de Societatea Culturală „George Radu Melidon” din Roman. >>>
însemnări
19
11
11
,,La umbra timpului’’ însemnări despre un poet
de Mihai Ştirbu
„Sâmbătă 19 februarie 2011, sala mare a Muzeului de Artă Roman a devenit din nou neîncăpătoare,deoarece foşti elevi, foşti colegi sau pur şi simplu oameni iubitor de noutate, s-au adunat pentru a serba într-un mod deosebit apariţia celui de-al treilea volum de versuri al doamnei profesoare Cecilia Bănică Pal , după,,Nelinişti fireşti’’ şi ,,Sentimente metalizate’’. Într-un mod diferit, fiindcă momentul a fost, la propriu, de încântare şi datorită grupului vocal al Casei Armatei, şi datorită celor două eleve ale Şcolii de Muzică,,Sergiu Celibidache’’ din Roman, talentate şi aplaudate cu bis. Pentru că recitarea versurilor din noul volum ,,La umbra timpului” >>>
La umbra timpului
19
11
11
La umbra timpului
- autor Cecilia Bănică Pal >>>
note
19
11
11
Olneofonismul
de Ovidiu Trifan
” Compozitorul şi muzicologul Zeno Vancea compara procesul de evoluţie a unui fenomen muzical cu formarea unui atol de corali prin asocierea a mii şi mii de corali care cresc unii peste alţii, neştiuţi de nimeni, până când se iveşte un vârf pe întinsul mării, dar, care estecontribuţia fiecărui „coral” în parte, este mai puţin cunoscut. Aşa a apărut probabil, pe nesfârşitele orizonturi ale cunoaşterii şi un vârf numit Ciobanu >>>
Olneofonismul
19
11
11
Olneofonismul
autor Gh. A. M. Ciobanu
- Liceul de Muzică prezentare Olenofonismul autor Gh. A. M. Ciobanu
Şcoala de Artă „Sergiu Celibidache” a fost, în 29 ianuarie 2011, gazda unui moment artistic deosebit: prezentarea celui de-al treilea volum al trilogiei „Muzica mileniului III”, semnat de reputatul profesor romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu, completată în mod fericit cu un recital de pian susţinut de pianistul Bogdan Măndăşescu, asistent universitar la Universitatea de Artă „Alexandru Ioan Cuza”, fost elev al Şcolii de Artă din Roman. Momentele au fost prezentate de profesorul universitar Tudor Ghideanu, de profesorul Ovidiu Trifan, de la Şcoala de Artă, şi de directorul Editurii Muşatinia, Emilia Ţuţuianu. >>>
revista Constelaţii nr. I şi II
19
11
11
revista Constelaţii
a Spitalului de Psihiatrie Roman
Raportul primarului 2009
19
11
11
- Raportul primarului 2009
Statutul oraşului Roman
19
11
11
- Statutul oraşului Roman
O viaţă în slujba semenilor
19
11
11
O viaţă în slujba semenilor doctorul Epifanie Cozărăscu
Apărută în luna martie a anului 2011, cu o prefaţă a volumului realizată de conf. univ. dr. Octavian Buda de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti şi coperta realizată de ing. Dorin Dospinescu coordonator Ed. Muşatinia. În sumar se regăsesc articole semnate de prof. Laurenţiu Dan Leoreanu , dr. Ioan Chereji (preşedinte al Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman), dr. Octav Clocotici (colaborator de o viaţă al dr. Cozărescu), prof. Ghe. A. M. Ciobanu, >>>
Liniştea serii
19
11
11
- Liniştea serii
autor Ioan Ţepordei
Muguri de timp
19
11
11
- Muguri de timp
autor Ioan Ţepordei
O umbră, un vis
19
11
11
- O umbră, un vis
autor Ioan Ţepordei
- Conservarea pieselor arheologice
autor Otilia Mircea
La Muzeul de Istorie din Roman se lansează volumului „Conservarea pieselor arheologice”, semnat Otila Mircea, inginer doctorand, responsabilul departamentului de restaurare din cadrul Muzeului de Istorie. „Lucrarea este deosebită, atît prin ineditul tematicii ei, ca şi prin modalitatea de tratare a acesteia, utilizînd evantaiul fizico-chimic al unor viziuni contemporane, o matematizare adecvată, precum şi o apelare impresionantă la o bibliografie fără egal. >>>
Autocefalie şi Patriarhie
19
11
11
Autocefalie şi Patriarhie
autor Tudor Ghideanu
La Roman s-a organizat cea de-a X-a ediţie a „Zilelor Episcop Melchisedec Ştefănescu”, unde a fost evocată personalitatea reputatului ierarh romaşcan Melchisedec Ştefănescu, care a fost desemnat de forul diriguitor al Bisericii timpului său să întocmească demersurile către Patriarhia Ecumenică, pentru ca aceasta să recunoască autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. >>>
Graniţele Moldovei
19
11
11
Graniţele Moldovei prof. Sorin Ullea
Pegasul dă cu copita
19
11
11
- Pegasul dă cu copita (reeditare)
autor Constantin Bârjoveanu
În luna aprilie a anului 2010, Muzeul de Artă din Roman a găzduit un „remember” în memoria regretatul Constantin Bârjoveanu – pictor, grafician, caricaturist şi poet. Cu această ocazie, a fost lansată ediţia a doua – reeditată – a volumului de poezie, grafică şi caricatură „Pegasul dă cu copita”, la Editura Muşatinia, sub directa îndrumare a directoarei acestei edituri, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, şi a profesorului Gheorghe A. M. Ciobanu. >>>
aniversare
19
11
11
aniversare Gh. A. M. Ciobanu
Oamenii de cultură şi-au sărbătorit decanul de vârstă
Ieri,24 martie 2010, oamenii de cultură din Roman şi-au sărbătorit decanul de vârstă, pe cunoscutul şi îndrăgitul publicist, profesorul octogenar Gheorghe A.M. Ciobanu. Evenimentul a fost găzduit de Muzeul de artă, în ajunul aniversării celui care a venit pe lume în urmă cu 85 de ani.„Sărbătoarea a fost pregătită în mare taină. Oraşul este mic şi noi am dorit ca domul profesor să aibă parte de o petrecere surpriză, aşa că a fost invitat aici să ajute la rezolvarea unei probleme ce ţinea de organizarea unei expoziţii”, >>>
O altfel de scenă politică
19
11
11
- O altfel de scenă politică
autor Liliana Moldoveanu
Materialul uman – actorii volumului de faţă – aflaţi sub ochii atenţi ai profesoarei Liliana Moldoveanu – ne amintesc, lecturând această carte, de personajele marelui scriitor Caragiale, personaje ancorate parcă în realitatea de azi. Doamna Liliana Moldoveanu nu este la prima apariţie editorială: pasionată de arta dramatică, a regizat peste 50 de piese de teatru, pentru care a obţinut numeroase premii.. >>>
19
11
11
Un “Melidonium” pornit spre zbor înalt
de Gh. A. M. Ciobanu
“Alături de numeroase alte tradiţii culturale ale Urbei noastre, să ne oprim şi la aceea a Revistelor cu conţinut religios sau laic, publicaţii care s-au impus, la vremea lor, iar, după trecerea anilor, au devenit „personaje” neegalate, în Arhiva literară a poporului nostru. Să amintim dintre acestea, doar „Cuvîntul dăscălesc”, „Solia”, care, din multe puncte de vedere, repeta muşatinic neegalata „Gândirea” de la Cluj, sau adolescentina „Şcoala nouă”, a romanvodistului Ibrăileanu.
O revistă culturală a trebuit >>>
revista Melionium II
19
11
11
,realizată sub egida Societatăţii Culturale „George Radu Melidon”, a fost lansat la Biblioteca municipală din Roman. Dacă primul număr al ediţiei a cuprins doar câteva rubrici pentru că cei ce se îngrijesc de apariţia revistei au reuşit să mobilizeze un număr restrâns de romaşcani care doreau să spună ceva despre oraş, cel de al doilea număr cuprinde mai multe rubrici, iar grafica este oferită de plasticianul Iosif Haidu şi de familia regretatului publicist, grafician şi pictor Constantin Bîrjoveanu. >>>
19
11
11
critică literară
de Constantin Tomşa articol din Revista Apostolul
„Aniversarea atestării documentare a unei localităţi, a unei instituţii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dată, mari energii umane, în fruntea acestora situându-se intelectualii de prestigiu, care se bucură de aprecierea unanimă a semenilor.
Aşa s-a întâmplat şi cu ocazia împlinirii, în 2008, a 600 de ani de existenţă a Episcopiei Romanului, când au avut loc prestigioase manifestări cultural-religioase, incluse într-un amplu program, manifestări concepute şi organizate cu binecuvântarea preacuviosului dr. Ioachim Băcăuanul, actualul arhiereu vicar al Episcopiei de pe malurile Moldovei. Din această stare de emulaţie spirituală, s-au născut câteva lucrări de referinţă ce vor rămâne la loc de cinste în patrimoniu] culturii române. Datorită doamnei Emilia Ţuţuianu Dospinescu, distins editor, director al Editurii Muşatinia din Roman >>>
- Melchisedec Lumina ortodoxiei româneşti
autor prof. dr. emerit Tudor Ghideanu
„La Editura „Muşatinia” din Roman a apărut recent, sub semnătura eminentului universitar ieşean Tudor Ghideanu, o lucrare cu caracter documentar şi ştiinţific a tuturor cărţilor scrise de cel care a fost Episcop de Roman, Melchisedec Ştefănescu, la 117 ani de la trecerea sa în eternitate. Născut la 16 februarie 1823, în comuna Gârcina, Melchisedec Ştefănescu a fost un ierarh complet, erudit şi literat, istoric şi diplomat, profesor şi teolog, orator şi scriitor, A trecut prin toate treptele slujirii, fiind diacon, ieromonah, hirotonit protosinghel şi arhimandrit, a condus pentru scurt timp destinele a două scaune episcopale al Huşilor (1861-1865) şi al Dunării de Jos, după care, la 3 aprilie 1879, a fost întronizat episcop al Romanului >>>
19
11
11
note Dual muşatin de spirit- Melidon
de Gh. A. M. Ciobanu
„Tradiţionala vatră de cultură a Romanului păşeşte, acum, la început de nou Mileniu, cu două arcade de spiritualitate, una generată cu cinci sferturi de veac în urmă – Biblioteca publică – şi cealaltă, existentă de curînd – Societatea Culturală şi Revista ei – amândouă purtând pe frontispiciul lor de înţelepciune numele cărturarului muşatin, George Radu Melidon, de unde şi denumirea publicaţiei de „Melidonium”. Două popasuri de altitudine şi demiurgism, amîndouă dăruind aripi de zbor culturii poporului nostru şi poporenilor aflaţi aici, la străbuna confluenţă moldavo-sireteană. >>>
revista Melidonium I
18
11
11
Revista culturală romaşcană „Melidonium” fondată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu, sub egida Societăţii Culturale George Radu Melidon, apărută şi cu sprijinul colegilor bibliotecari de la Biblioteca „George Radu Melidon” din Roman, va fi lansată publicului cititor, pe 22 mai, ora 12.00. Evenimentul cultural va avea loc la Biblioteca municipală „George Radu Melidon”. În ceea ce priveşte revista Melidonium, aceasta şi-a luat numele de la întemeietorul primei biblioteci publice la Roman, George Radu Melidon, >>>
Omnifonismul
18
11
11
- Mileniu III pe portativ Omnifonismul
autor Gh. A. M. Ciobanu
Astăzi, 22 mai 2009, la Biblioteca publică din Roman va fi lansat primul număr al revistei „Melidonium”, publicaţie fondată de Societatea culturală „George Radu Melidon” şi volumul doi al lucrării Mileniul III pe portativ, „Omnifonismul”, studiu realizat de profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu. „Evenimentul acesta, demonstrează că viaţa culturală a oraşului Roman, cunoaşte un ritm ascendent şi benefic pentru transmiterea tezaurului spiritual al urbei noastre muşatine, tezaur adunat de oamenii trecutului dar şi de cei aparţinînd prezentului. Acum şapte ani, tot într-o zi de primăvară, porneam Ia drum cu o carte pentru copiii, mărturisindu- vă temerea că drumul va fi greu şi anevoios. >>>
note
18
11
11
Note de lector
de Constantin Tomşa
„Printre personalităţile culturii române din secolul al XlX-lea şi din toate timpurile, la loc de cinste, şi-a înscris numele şi Episcopul Melchisedec (Mihai Ştefănescu, n. în ziua de 16. 02. 1823, la Gîrcina, jud. Neamţ, în familia preotului Petru Ştefănescu), cel care, la douăzeci de ani, a îmbrăcat haina monahală şi care, trecut prin mai „multe şcoli înalte”, a fost profesor la Seminarul de la Socola, director şi profesor la cel din Huşi; a slujit Biserica Ortodoxă Română şi ca membru în diferite delegaţii cu misiuni diplomatice (Petersburg – 1868, Bonn – 1875), ca Episcop al Dunării-de-Jos (1865-1879) si al Romanului (1879 – 1892, anul când a decedat). >>>
însemnări
18
11
11
„Muşatinia” redă Episcopiei şi Romanului pe Melchisedec
Gh. A. M. Ciobanu – Roman 600
„În această săptămînă care precede prăznuirea Prea Cuvioasei Sfinte Parascheva, patroana spirituală a urbei noastre muşatine, Episcopia Romanului rotunjeşte şase secole de existenţă binecuvântată, păstorind cu modestie, dar şi cu înţelepciune bisericească, peste toţi cei care au scoborât, secol după secol, din izvoarele creştinismului carpatin. E un moment de răscruce în lupta istorică dusă de un popor în numele Sfintei Cruci. Şase secole de la prima atestare documentară şi de la ultima confirmare arheologică. >>>
Chronica Romanului şi Episcopiei de Roman
autor Melchisedec Ştefănescu revăzută de prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu
În aceste zile în care Episcopia Romanului sărbătoreşte 600 de ani de la prima atestare documentare, a văzut lumina tiparului un volum de excepţie intitulat „Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman”, operă datorată marelui episcop de Roman, Melchisedec Ştefănescu (secolul al XIX -lea), personalitate de largă deschidere cultură, religioasă, socială. >>>
Zboruri întrerupte
18
11
11
Zboruri întrerupte
autori Emilia Ţuţuianu şi Emil Bucureşteanu
„Sugestiv intitulată, „Zboruri întrerupte”, cartea evocă creaţia a trei tinere dispărute înainte de vreme – Ioana Viviana Michiu (1974- 1993), din Roman, Ioana Mihaela Balaban şi Irina Brînduşa Irimescu, din Piatra Neamţ. Pe lîngă poezie,
Ioana Viviana Michiu (Roman, 14 septembrie 1974 – 1 august 1993) , ne-a lăsat gândurile sale, fugar notate, spontan sau deliberat, clin care se prefigurează profilul ei moral. „Noi, adolescenţii, sîntem unii şi aceeaşi în dorinţă, în încercarea noastră de a cuceri mările existenţei. >>>
lansare
18
11
11
Mioriţa mit triadic la Biblioteca judeţeană G. T. Kirileanu Piatra Neamţ 14 Mai 2008
Aula Bibliotecii G. T. Kirileanu a găzduit lansarea a două cărţi semnate Gh. A. M. Ciobanu. La eveniment au participat Constantin Bostan directorul bibliotecii, prof. Gh. A. M. Ciobanu, Emilia Ţuţuinau editor Ed. Muşatinia, Cristian Livescu critic de artă, Constantin Tomşa critic literar şi un numeros public. >>>
cronică literară
18
11
11
Între „Mioriţa” şi „Decasofia”
de Alex Mitu
„Începând din acest an, iubitorii de lectură, pasionaţi de filosofie, eseuri, aforisme dar şi juriştii, pot găsi în librării cîteva volume reprezentative , chintesenţă a experienţei acumulată de maestrul Gbeorghe A.M. Ciobanu. Curînd, vor vedea lumina tiparului cîteva manuscrise aflate pe masa de lucru a Patriarhului Culturii romaşcane, cum este numit domnia sa. Gheorghe A.M. Ciobanu ne-a vizitat la acest început de an, aducînd acea extraordinară lumină care îmblînzeşte orice loc, oricît de întunecat de trăiri urâte. „Eu mi-am pus nenumărate dorinţe în acest an. Mă întreb, însă, ce proiecte are anul 2007 cu mine. Ştiu că socotelile făcute şi cele din clepsidră nu întotdeauna se potrivesc. >>>
însemnări
18
11
11
Evenimente editoriale de zilele Bibliotecii judeţene G. T. Kirileanu
„Programul Zilelor Bibliotecii Judeţene oferă iubitorilor de carte momente de plăcute întîlniri spirituale în cadrul lansărilor unor interesante volume ce-şi propun a deschide noi orizonturi asupra realităţii înconjurătoare. Astfel, timp de două zile, începînd de pe 13 aprilie, Grupul de Editură RAO a prilejuit pietrenilor şi bibliotecarilor din judeţ incitante întîlniri cu cele mai recente apariţii pentru copii şi adulţi, prezentate publicului de Diana Frandeş, consilier editorial RAO. În acest context, atît pentru specialişti, cît şi pentru alte categorii de public, a fost lansat „Ghidul bibliotecilor publice din România”, lucrare apărută sub semnătura redactorului coordonator Constantin Bostan (foto) şi sub egida Fundaţiei culturale „G.T.Kirileanu”. >>>
Mioriţa, mit triadic
18
11
11
Mioriţa, mit triadic
autor Gh. A. M. Ciobanu
Sîmbătă, 19 aprilie, Biblioteca Municipală „George Radu Melidon”, din Roman, a organizat o manifestare culturală care a cuprins o lansare de carte şi vernisajul unei expoziţii de pictură. Acţiunea de sîmbătă este dedicată Zilei Bibliotecarului, care se sărbătoreşte pe data de 23 aprilie. La manifestare au participat oameni de cultură, profesori, iubitori de carte din Roman. Cunoscutul om de cultură romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu a lansat două cărţi – „Mioriţa, mit triadic”, apărută la Editura Muşatinia >>>
Muzeul de Artă Roman 50 de ani
18
11
11
- Muzeul de Artă Roman 50 de ani
autor Minodora Ursachi
Editura Muşatinia a scos de sub tipar un nou volum dedicat Muzeului de Artă Roman, instituţie de cultură ce a împlinit 50 de ani de activitate. Autoarea acestui volum este profesoara Minodora Ursachi, muzeograf al lăcaşului de artă în perioada 1957-2007. „Pe strada Mihai Eminescu nr 3, vizavi de Colegiul Naţional Roman Vodă, în ambianţa naturală a unui parc se află, printre copacii deşi şi înalţi, o clădire care atrage atenţia prin frumuseţea ei arhitectonică. Este Muzeul de Artă Roman, instituţie cu o personalitate bine conturată în timp, cunoscută şi apreciată în peisajul artistic local şi naţional, ce-şi poartă cu mîndrie aureola celor 50 de ani de existenţă”, aşa începe autoarea povestea unei instituţii pe care a condus-o din tinereţe şi pînă la vîrsta pensionării. >>>
lansare carte
18
11
11
„O antologie a literaturii nemţene” la Piatra Neamtîn aula Bibliotecii municipale G. T. Kirileanu. Lansarea volumului a avut loc la Biblioteca judeţeană din Piatra Neamţ în prezenţa domnilor prof. Gh. A. M. Ciobanu, Cecilia Bănică Pal, critic literar Cristian Livescu, prof. Constantin Tomşa, editor Emilia Ţuţuianu, şi a publicului ce a inclus oameni de cultură din Roman şi Piatra Neamţ. Printre invitaţi a fost prezentă sora scriitorului Laurian Ante, Dna. M. Preda, moderator fiind Dl. Constantin Bostan directorul bibliotecii.
„Antologia a apărut din dorinţa de a strînge într-o carte, autorii de texte beletristice născuţi sau trăitori pe
meleagurile nemţene. Acest demers a fost prilejuit şi de faptul că unii confraţi într-ale scrisului au fost prea repede daţi uitării fără nici o justificare, peste alţii critica literară a trecut cu o evidentă uşurinţă, iar o altă categorie, deşi înfiptă bine în memoria oamenilor datorită unor etichetări radicale favorizate de către o parte a istoriografiei au ajuns sus, fără ca lumea să le citească scrierile..” (Laurian Ante) >>>
cronică
18
11
11
O constelaţie de monoloage literare
de Gh. A. M. Ciobanu
„O zicere populară, la fel de înţeleaptă ca toate celelalte, constată că „Toamna se numără bobocii”, că rodnicia anotimpurilor ni se dăruieşte, odată cu baletul frunzelor aurii. Şi în acest an, autumnala sa poposire ne-a dăruit, pe lîngă altele, un cuprinzător „corn al abundenţei” spirituale, prin recenta apariţie bibliofilă: „O Antologie a literaturii nemţene”,semnată de regretatul scriitor din meleagurile noastre moldave: Laurian Ante. E o lucrare care i-a fost „cîntecul de lebădă” al condeiului său nemulţumit şi încărcat de opusuri. Cînd manuscrisul ei s-a împlinit, autorul îl privea îndelung, exclamînd: „După ce îl văd trecut pe mîna editurii, mă opresc, pentru cîteva timp, din scris, ca să mai ştiu şi eu ce e odihna”…Şi, la cîteva săptămîni, Laurian Ante >>>
Antologia literaturii nemţene
18
11
11
O antologie a literaturii nemţene
autor Laurian Ante
Lansare volum la Muzeul de Artă Roman,
Muzeul de Artă a devenit, sîmbătă, 18 noiembrie, neîncăpător, pentru o manifestare culturală de referinţă, adunînd laolaltă scriitori, artişti plastici, muzicieni şi un numeros public, pentru o lansare postumă a unei lucrări de referinţă: ” O antologie a literaturii nemţene”, semnată Laurian Ante, apărută la Editura „Muşatinia”. Despre autor au vorbit: ÎPS arhiereu vicar Ioachim Băcăuanul, care a binecuvîntat lucrarea, profesorul Ghe. A. M. Ciobanu, preotul protopop Florin Ţuşcanu, directorul editurii, Emilia Ţuţuianu, şi profesoara Cecilia Bănică Pal. „L-am cunoscut bine pe autor. N-am să uit acel telefon pe care l-am primit, cu o seară în înainte, în decembrie >>>
Amintiri versificate
18
11
11
Amintiri versificate
autor Ştefan Avădanei
„ Grupajul poetic cuprins în acest volum este ca o mărturisire personală, e o spovedanie lirică, directă şi sfătoasă a autorului, asemenea unui Robinson ai zilelor noastre, ce s-a retras pe insula unor trăiri cotidiene, solitare. „ prof. Gh.A.M.Ciobanu
Sentimente metalizate
18
11
11
Sentimente metalizate
autor Cecilia Bănică Pal
„ Oscilând între expresia ternă, prozaică şi chipul ingenuu al rostirii poetice naive, constructul poetei se edifică, se înalţă între Regret şi Visul ideal (…) prof.univ.dr.Tudor Ghideanu
cronică literară
18
11
11
Şoptirea boabelor de gând
de Gh. A. M. Ciobanu
„Dacă politic se spune că, în curînd, vom intra în Europa, pe plan spiritual, însă, de secole după secole, desfăşurăm o largă interferenţă cu toate culturile lumii, nu numai prin transfer de creaţii, ci şi printr-o sensibilă interferenţă de stiluri şi formule de artă. E un „iară frontiere” tradiţional, care nu afectează, cu nimic, nici graniţe şi nici comunităţi statale. De câţiva ani încoace, a poposit la noi; alături de Coşbuc sau Eminescu, de Arghezi sau de Nichita Stănescu, triadicul şi aleatoricul „Haiku”, formula străveche, milenară chiar, a mult îndepărtatei Japonii. >>>
Nimbul crizantemei
18
11
11
Nimbul crizantemei
autor Ion Cârnu
Scriitorul Ion Cârnu lansează, în aceste zile, un volum de versuri ceva mai special, care nu cuprinde poezii în buna tradiţie a literaturii româneci în cea a literaturii…japoneze. Cartea, intitulată „Nimbul crizantemei” şi apărută la editura Muşatinia din Roman, reuneşte 101 de poeme haiku. Ion Cârnu nu se află la prima apariţie editorială, scriitorul semnând mai multe volume de versuri „Olimpiada mugurilor”, „Pasăre şi delfin”, „Zbori la mine, primăvară”, „Singurătatea ploii”, „Odă clasicilor englezi duşi la maculatură”, precum şi două studii monografice, „Caragiale la Neamţ”, „Drumuri eminesciene” şi o monografie intitulată „Satul din univers”. >>>
Ora de religie
18
11
11
Ora de religie îndrumător didactic pentru profesori şi elevi
autori: Mioara Lica, Daniela Elena Cosa , Anca Preda
manuale de religie pentru clasele V respectiv VI,
>>>
Starţun între temniţă şi vecie
18
11
11
Starţun între temniţă şi vecie
autor Victor Leahul
O zguduitoare poveste de viaţă dintr-o istorie nemiloasă a celei mai negre perioade a secolului XX, pentru un tânăr vinovat de a se fi născut român şi patriot.
fragmente: „Invazia Bucovinei.. Degrabă după plecarea mamei am împlinit 18 ani şi am devenit premilitar. Se zicea că facem „instrucţie militară” două după amiezi pe săptămână.
Făceam de fiecare dată acelaşi lucru: La stânga, la dreapta, înainte marş, fuga marş şi exerciţii de defilare, boala regelui Carol al II-lea, uniforme şi defilări. Deşi purtam şi la aceste exerciţii costumul naţional ca şi la şcoală, m-a obligat să port pe cap o bască kaki cu insignă premilitară. >>>
lansare carte
18
11
11
Afinităţi (s)elective
lansare Mileniul III pe portativ – Ontifonismul la Piatra Neamţ
Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” din Piatra Neamţ a găzduit, marţi seară, o manifestare de înaltă ţinută. Este vorba despre lansarea volumului omului de cultură romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu – „Mileniul trei pe portativ: Ontifonismul” – apărut în Colecţia „Harpha” a Editurii „Muşatinia” din Roman.
Despre personalitatea şi opera autorului, cît şi despre această cea mai nouă lucrare a sa au vorbit editorul Emilia Ţuţuianu, >>>
cronică literară
18
11
11
Cu” Cheia Sol” spre „Mâine”
Gh. A. M. Ciobanu
„Nu de mult în originala Editură a Urbei noastre – „Muşatinia” – a văzut lumina tiparului o lucrare mai puţin cotidiana – „Mileniul Trei pe portativ” >>>
Ontifonismul
18
11
11
Mileniul III pe portativ
autor prof. Gh. A. M. Ciobanu
Joi 18 mai 2006, Biblioteca” George Radu Melidon” din Roman a găzduit o prezentare de carte, moment în care a fost lansată Monografia bibliotecii . Cu acest prilej au fost prezentate publicului şi alte trei cărţi aparţinînd unor oameni de cultura romaşcani, profesorii Violeta Lăcătuşu, Mihai Andone şi Gheorghe A.M. Ciobanu. Manifestarea i-a avut ca invitaţi pe criticul literar Cristian Livescu şi profesorul Tudor Ghideanu, de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, colaborator al Editurii Muşatinia,>>-> care a făcut posibilă apariţia a două dintre cărţile prezentate. Adresată în acelaşi timp bibliotecarilor, dar şi utilizatorilor bibliotecii, monografia este un omagiu adus celui mai important aşezămînt cultural al Romanului. Tot ce a însemnat cartea şi lectura publică de la izvoare şi pînă în prezent se găseşte în lucrare. >>>
monografia Biblioteca municipală „George Radu Melidon” Roman
autori Dana Vega, Maria Vartolaş >>>
note
18
11
11
„Regal” Gh. A. M. Ciobanu la Muzeul de Artă Roman
Un eveniment editorial de excepţie – lansarea a cinci volume de scrieri ale prestigiosului om de cultură romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu >>>
note
18
11
11
Aurora şi amurgul profesorului Ciobanu (Ioan Creţu)
Cuvintele tuturor graiurilor de pe pămînt nu sînt îndeajuns pentru a povesti despre minunile scrise de pana măiastră a profesorului Gheorghe A. M. Ciobanu >>>
Cronica Pisălogului
18
11
11
Muzeul de Artă din Roman a găzduit, ieri, un eveniment deosebit. Profesorul Glteorghe A. M. Ciobanu – invitat de atîtea ori pentru a prezenta creaţiile celor care au îndrăznit să iasă la rampă – a fost, de această dată, gazdă a manifestării. În faţa publicului romaşcan profesorul Ciobanu >>>
lansare Piatra Neamţ 18 mai 2005 Bibl. G. T. Kirileanu
Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kir ileanu” Piatra Neamţ, găzduieşte un eveniment editorial remarcabil în cadrul căruia omul de cultură Gheorghe A.M. Ciobanu îşi lansează ultimele sale apariţii.
Este vorba de o serie de cinci volume apărute sub titlul simplu „Scrieri” la Editura Fundaţiei Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, şi volumul „Primii fiori”, apărat la Editura „Muşatinia” din Roman.
Recunoscut pentru erudiţia şi pregătirea sa profesională, atît ca dascăl, cît şi ca estetician şi muzicolog, Gheorghe A.M. Ciobanu, născut la Roman în urmă cu optzeci de ani, este şi autorul unor lucrări muzicale camerale (sonatine, sonate pentru vioară şi pian) prin care, dincolo de exerciţiul dificil al abordării unei forme clasice pretenţioase, definitivează şi modelul anticipativ de structură şi creaţie muzicală „ontifonismul”. Pasionat de istoria locală, este coautor al volumelor: „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă»” (1972), „Istoria oraşului Roman – 1392-1992″, „Societatea culturală «Roman 600»” (1992), şi autor al volumului de eseuri „Locul şi spiritul. Valori artistice din Roman” (1998) şi al impresionantului album „Irimescu, între statornicie şi zbor” lansat şi la Piatra Neamţ în 1999. Citește restul acestei intrări »
„Lună de lună, stăbuna şi prea Sfânta Episcopie a Romanului dăruieşte, în sensul cel mai complex al cu-vântului, minunata sa întruchipare publicistică, revista: „Cronica Romanului”, menită a „umbla din mînă-n mînă”, de a sta de vorbă, sincer, cu sufletele credincioşilor şi de a mulţumi, de la o copertă la cealaltă, privirea evoluată a unor cititori a căror sensibilitate vizuală e formată sub aripile multicolore ale curcubeelor cromatice contemporane. O publicaţie care repetă, în mic şi cu regularitate calendaristică, cuvintele sacre şi coloristica murală a unui interior de Biserică.
Şi undeva, într-un colţ retras al ei, de unde se întoarce ultima foaie, alături de un „sobor”‘ blagoslovit de colaboratori, se află şi numele truditorului condeier, învăluit în tăcere, Diaconul Ciprian Ignat.
Mai ieri, ca elev al nostru, la Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman, era de o totală şi personală participare la cursurile de „Istoria Religiilor” şi „Acea a Filosofiei”, dovedind, mai presus de orice, pasiunea. îl atrăgeau, ca pe nimeni altul, paralelismele, ca şi ineditul anumitor idei, ce erau comentate la ore. Citește restul acestei intrări »
peisaj romaşcan, pictură de Constantin Bârjoveanu
„Constantin Bârjoveanu a apărut în această lume prea tîrziu ca să simtă cu adevărat viaţa de român prins în vîrtejul patriotismului, care a dus la crearea României Mari, dar prea devreme pentru a trăi, aşa cum îi plăcea, tumultul tranziţiei noastre. A fost un om aşezat între două lumi, cea trecută în hronicul vremilor şi aceea a paginilor de laptop. La întîlnirea care a adunat intelectualii romaşcani printre simezele Muzeului de Artă, loc de adunare şi Club al celor cu inimă şi suflet, pentru a fi re-prezentat Constantin Bârjoveanu, prin pictură, scriitură şi caricatură, am ajuns mai târziu. Ascultînd vorbele de bine despre nea Costică, l-am văzut, deodată, în colţul din dreapta sălii de la intrare. Şedea pe un scaun sculptat, între un tablou care reprezintă o biserică şi altul avînd imaginea unui sat troienit. Zâmbea şugubăţ, ca de obicei.
Constantin Bârjoveanu
„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la nefericitul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai teri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă „mai ieri” era cu noi sau, mai bine zis, „lângă noi”. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – „Cronica pisălogului” – această, cu adevărat, o „Neterminată” – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neuitata suită gazetărească a urbei noastre – „Gazeta de Roman” – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci „Cronica” bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri.
„Aşa l-am cunoscut în ultimii săi ani, ca pe „Pisălogul” de la „Gazetă” şi mai puţin cu numele-i de Bârjoveanu.
„Era firesc ca Cetatea sexacentenară a Romanului, ce şi-a alăturat, numai în ultima vreme, un „Microdicţionar în natură” al Oamenilor de creaţie artistică, în care sunt cuprinse nume şi multe ca număr – peste două sute – şi mari ca valoare- Hogaş, Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Blecher, Antal, Zirra, Jora, Botez, Celibidache, Soroceanu, Maxy – la care să mai adăugăm şi constelaţia oamenilor de ştiinţă – C. Istratty, Ionescu de la Brad, Cojocaru – să fie preţuită şi de o suită impresionantă de publicaţii periodice – „Ramura”, „Ritmul Vremii”, „Solia” – ca şi de la fel numeroasă serie de edituri şi tipografii – „Beram Tatăl” şi „Fiul”, „Viitorul”, „Casa Corpului Didactic” – ajungându-se, astăzi, ca o culminare, parcă, la alte câteva edituri- „Metanoia”, „Seraphica” – precum şi acea iară pereche, la care ne vom opri, în continuare: „Muşatinia” >>>
Constantin Noica în context european
18
11
11
Constantin Noica în context european
autor Emanuela Carmen Biru
„Lucrarea dovedeşte (…) că în filosofia lui Noica, între ontologie, fîlosofia limbii (a rostirii româneşti), morfologia culturii şi logică, e o unitate indisolubilă. >>>
Acatist
18
11
11
Acatistul Sfântului înger păzitor
Ora et laboral – Roagă-te şi munceşte! Aşa ne povăţuieşte învăţătura celui ce s-a numit pe sine fiu al omului şi Fiu al lui Dumnezeu.
După Sfânta Tradiţie a Bisericii lui Ffristos, îngerul păzitor se dă omului la Sfântul Botez. Menirea îngerului păzitor este de a-1 păzi pe credincios, de a-1 călăuzi pe calea Bisericii şi a rugăciunii.
„Lirica muşatină duce mai departe tradiţionala ei înărcătură de interogaţii poetizate, generate de existenţa umană şi de existenţialismul viziunii cotidiene al fiinţării.
Asistăm la un „non-stop” poetic, deschizător de originalitate spontană şi sensibilitate, de arhitecturi versificante şi adîncimi, toate făcînd, dintr-un Roman „Muşat”, un Roman „rimat”, o insulă a meditaţiilor, aflată într-un ocean al tehnofililor.În librăriile de lîngă noi, un alt „lîngă noi”, versificat, aparţinînd profesoarei de literatură Cecilia Bănică Pal, semnat cu realismul timpurilor noastre – „Nelinişti fireşti” – grafiat contemporanic prin arta „penelului” lui Haidu şi toate întruchipate tipografic de către tînăra şi mult afirmata Editură locală, „Muşatinia”. >>>
Nelinişti fireşti
18
11
11
- Nelinişti fireşti
autor Cecilia Bănică Pal
Romaşcanii iubitori de cultură, au fost sîmbătă, 11 decembrie 2004, martorii dublului eveniment, ce a avut loc, la ora amiezii, în incinta Muzeului de Artă Roman. >>>
Monografia satului Cordun
18
11
11
Monografia satului Cordun
autor: Constantin Tudor prefaţa: prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu
Monografia comunei Cordun, o lucrare complexă, a văzut lumina tiparului în Săptămîna Patimilor( aprilie 2004) şi urmează să fie lansată imediat după Sărbătorile de Paşte. >>>
„Mult tînăra Editură romaşcană – „Muşatinia” – a scos de sub tipar, în aceste zile, de început de mai 2003, două volume din creaţia mult talentatului şi preamult modestului mînuitor de vorbe şi imagini al oraşului nostru, Constantin Bârjoveanu.
E vorba de un album de pictură, cuprinzînd creaţia sa plastică, precum şi de „integrala” poetică a acestuia, avînd pe copertă inspiratul titlu: „Pegasul dă cu copita”. E o „integrală” a unor întruchipări lirice independente, deoarece versificaţii spontane, însumate în textul narativ al unor tablete în proză, vom întîlni şi în volumul următor, al treilea, care va cuprinde popularele sale „Cronici ale pisălogului”.
„Pegasul” de acum e oarecum „bilingv”, deoarece conţinutul său este ilustrat, de vreo zece ori, cu o grafică adecvată şi, mai ales, „bârjoveniană”. O reîntîlnire, astfel, cu polivalenţa creatoare a aceluia care, o viaţă întreagă a pretins, dar nu a şi convins, că el doar, pe planetă, „a existat”. Citește restul acestei intrări »
Pegasul dă cu copita
Apărut Editura Muşatinia Roman 2003 ISBN 973-86104-1-9
- album de pictură Constantin Bârjoveanu
” La Muzeul de Artă din Roman în 3 mai 2003, a fost vernisată expoziţia comemorativ a artistului romaşcan Constantin Bârjoveanu – parte integrantă a valorilor spirituale ale străvechei aşezări de la confluenţa Moldovei cu Siretul. >>>
prefaţa EmiliaŢuţuianu
Volumul de debut al tinerei autoare Mădălina Gavrilă apărut în aprilie 2003, care este şi prima apariţie a Editurii romaşcane „Muşatinia”, „Curcubeu într-o peniţă”, cuprinde poveşti şi povestiri, care au ca personaje principale animale. >>>
„Misiunea de editor cere să fii un iubitor de carte, să iubeşti frumosul, să dobândeşti încredera celor care ţi-au încredinţat spre editare opera”
cu aceste gânduri am pornit în 2002, la îndemnul poetului Daniel Corbu, la construirea şi realizarea a ceea ce este astăzi Editura Muşatinia.
Fiecare editor pune o amprentă personală asupra publicaţiei. El ajunge să se identifice cu acea lucrare, de aceea uzează de întreaga pricepere şi migală în alegerea formei optime înaintea tipăririi.
Publicaţiile apărute sub egida Editurii Muşatinia se înscriu într-o paletă largă, de la filosofie la literatură, de la muzică şi albume de pictură la monografii şi antologii. Cărţile apărute au fost receptate şi apreciate la adevărata lor valoare, atât de către autori, cât şi de cititori.
Editura Muşatinia Roman 
Written
on 12/04/2023