Constantin Enianu – Complexul lui Anteu

Victoria Petrea – Ca să fie 3

Victoria Petrea- Ca să fie 3

Otilia Mircea – Cultură, artă şi educaţie

Cultura Arta educatie

Prin proiectul Cultură, Artă și Educație, derulat cu sprijinul Complexului Muzeal Județean Neamț, se urmărește pe de o parte prezentarea și promovarea colecțiilor pe care le deține Muzeul de Istorie din Roman, modul în care acestea trebuie privite pentru a înțelege trecutul celor dinaintea noastră, respectiv preocupările și felul de organizare, dar și dezvoltarea interacțiunii dintre muzeu și școală. De aceea, proiectul include mai multe activități cu caracter cultural – educațional, care sunt desfășurate atât în Continuarea

Gh. A. M. Ciobanu – Irimescu demiurgul de tăceri/ Irimescu a demiurge of silence

Irimescu Continuarea

Larisa Schuster – Urări şi urături personalizate

coperta Continuarea

Daris Basarab: Primăvara sunetelor

coperta Boris DavidBoris David, poetul ascuns în haina chimistului, este căutătorul alchimiilor interioare ale sufletului, purtându-ne prin versuri, gânduri nerostite la vremea tinereţilor şi în ceasurile de reflecţii personale, în universul său poetic.
Boris David s-a născut în Basarabia, în oraşul port dunărean, Ismail, în 10 mai 1929. În anul 1941, din cauza condiţiilor istorice din Basarabia, se refugiază în România, împreună cu familia. Amintiri triste din acea perioadă le găsim evocate în volumul său de debut: Povod. Continuarea

Ştefan Dumitrescu – Al treilea mare curent în istoria filosofiei universale

1

Ecouri – Ioan Ţepordei

scan0002

Veronica Balaj: Coordonate critice

Vero Balaj

Veronica Blaj: Facultatea de filologie, Universitatea de Vest, Timişoara, 1970. Studii postuniversitare de jurnalism – Bucureşti, 1987-1989; studii de jurnalism radio – Radio France Internationale, Paris, 1990; studii postuniversitare de limbă şi civilizaţie franceză – Universitatea Neuchâtel, Elveţia, 2000.>> Continuarea

Larisa Schuster: Urături personalizate

Larisa Schuster

„Impresionanta colecţie de urături personalizate a doamnei Larisa Schuster ne arată iubirea şi ataşamentul pentru prietenii şi cunoştinţele sale, împărtăşite în urături meticulos realizate, atunci când surprinde acţiuni specifice şi trăsături de caracter ale eroilor Continuarea

Constantin Enianu – Eliberarea de Anteu

Constantin-Enianu-Anteu

Ars poetica Despre poetul, eseistul şi publicistul Constantin Enianu (n. 3 februarie 1953, Roman), s-a scris prea puţin, din păcate. Constituirea acestui grupaj de poezii are drept scop promovarea unui talentat poet romaşcan contemporan, ce face parte din valorile creative a unui secol ce încearcă să-şi reînnoiască semnificativ mentalitatea culturală, în direcţia redescoperirii valorilor autentice din cultura românească. Absolvent al Liceului Roman-Vodă din Roman, a fost redactor (între anii 1995 – 2000) la jurnalele Cronica Romaşcană şi Gazeta de Roman – aici având şi o rubrică proprie, Flautul lui Pan. Debutul în poezie îl cunoaşte încă din adolescenţă, cu un grupaj de versuri, în paginile revistei Cronica, din Iaşi. Continuarea

Ştefan Dumitrescu – Calul troian al lumii, America sau Luceafărul

Pages from Ştefan Dumitrescu - Calul troian al lumiiAmerica sau Luceafărul„O ţară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susţinut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoşilor plecaţi la luptă, o ţară halucinantă, un pământ cântător şi orbit de lumină proslăveşte în versurile sale recente Ştefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaşte ţărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă şi riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale poeziei, pentru că Ştefan Dumitrescu nu versifică frumos şi cu talent în cadrele unui lirism ştiut sau bănuit numai, ci îşi creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referinţă.
Fiecare din poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă înarmate şi se cântă din ruine ca din fluiere. Talent în afara oricărei îndoieli, spirit neliniştit şi în continuă ardere, autor de eseuri reinterpretând miturile şi de poeme reclădind universul, Ştefan Dumitrescu este un poet mai dur, mai abrupt, mai supus suferinţei şi neliniştii, decât limpedele Dan Verona, dar la fel de cert, la fel de Adevărat” (Ana Blandiana, Amfiteatru, nr 12, 1971) Continuarea

Victoria Petrea – FRÂNTURI, ECOURI, SEMNE (1967-2013)

Petrea„De va veni la tine vântul,
Şoptind povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Durerea lui să nu te doară” (cântec)

În cele ce urmează nu voi încerca nici să fac un panegiric aducând elogii celui care a făcut parte integrantă din viaţa mea, pe lumea aceasta, în calitate de fiu timp de 46 de ani, 3 luni şi 2 zile, nici să aduc acuze unora sau altora (care, poate,au fost „uneltele” Domnului în împlinirea destinului karmic sau de cauzalitate imediată) pentru cele întâmplate, nici să mă lamentez exagerat sau să mă victimizez (deşi ar fi explicabil dată fiind situaţia), ci mă voi strădui, cu posibilităţile mele, să atribui un oarecare sens unui eveniment (trecerea lui Alexandru într-o altă dimensiune) care, după umila logică pământeană, nu pare să aibă aşa ceva (deşi „nuntă fără minciună şi moarte fără pricină” nu există). >>>

Daris Basarab – Rugul Creaţiei: Nicolae Otto Kruch

Otto Kruch..Nicolae Otto Kruch s-a născut la 10 decembrie 1932, la Sânleani, judeţul Arad. Copilăria şi-a petrecut-o la Sântana, iar cursurile gimnaziale le-a urmat la Liceul Emanuel Gojdu din Oradea, bucurându-se de sintagma ,,Copil minune” atribuită de profesorul de desen Ţârulescu.
Între anii 1953-1957 studiază la Institutul de Arte Frumoase Ion Andreescu din Cluj-Napoca, avându-i profesori pe A. Kós şi F. Servatius, bucurându-se mai apoi de îndrumarea şi prietenia marelui artist şi profesor Romul Ladea. A învăţat, dar nu s-a lăsat ,,subjugat”, intrând în viaţă pe cont propriu. Nu s-a lăsat atras de inovaţiile la modă, rămânând fidel sufletului său care l-a călăuzit până la moarte.
Din 1965 se stabilește la Ploiești, oraș care-l va adopta până la sfârșitul vieții. A fost președinte al filialei „Uniunii artiștilor plastici” din Ploiești în perioada 1981 – 1991.
Este autorul a numeroase opere de artă monumentală și reliefuri comemorative:

– efigia lui Nichita Stănescu de pe Casa memorială;
– Eufrosin Poteca, bust în piatră de calcar amplasat în satul Nucșoara (1971);
– Grigore Ion, bust din piatră aflat în localitatea satul Dumbrăvești, județul Prahova (1971);
– Mihai Viteazul, bust din piatră de calcar la Școala generală nr. 21 din Ploiești;
– Constantin Dobrogeanu-Gherea, bust din marmură de Rușchița amplasat în fața „Halelor Centrale” din Ploiești (1981);
– Ion Negulici, bust din piatră de calcar, Ploiești;
– Flacăra – Pasăre, în piatră de Tioc, Cimitirul eroilor din Sinaia;
– Monumentul ostașului român, din localitatea Cornu. >>>

Dor de ducă, autor Daris Basarab


981397_686282558084533_5369182593412807894_oa

Dor de ducă, un volum ce descrie experiențe şi trăiri unice ce se derulează ca un vis în sufletul autorului, un volum prin care Daris Basarab se întoarce în timp, la dragostea sa pentru Africa.
Ajuns la vremea împărtăşirii călătoriilor şi întâmplărilor de o viaţă, Daris Basarab îşi aminteşte cuvintele unchiului său, cel care prin poveştile copilăriei i-a insuflat dorul de ducă, dorul de călătorie : ,,Mi-e dor de ce las, când sunt departe şi mă-ntorc ca să-mi fie dor de ce-am văzut şi mai ales, de ceea ce n-am văzut încă’’.
Volumul de faţă ne relatează călătoriile africane ale autorului cu magia şi fascinaţia unui teritoriu insolit pentru europeni, plin de mituri, eposuri şi poveşti desprinse parcă din alte lumi. Amintirile curg nestăvilite şi ne poartă pentru început în Algeria unde echipe de specialişti români lucrau în cercetări ale resurselor subsolului. >>>

Neajungerea de sine, autor Maria Rugină

Neajungerea de sine

Neajungerea de sine

Poposind, într-un târziu, în dilema rău sau bine
Și privind, cu luare-aminte, cum ard visele din jur,
Văd o floare alintată de un zumzet de albine:
Ce fac eu când mănânc miere—dulce clipa lor o fur? Continuarea

Postume vii, autor Daris Basarab

1,,Poetul este copleşit de toamna care îl răscoleşte cu cromatica galben-aurie iar dorinţa împărtăşită este de a fi însoţit de iubita sa, în sărutări şi îmbrăţişări se dovedeşte a fi doar visul candid, curat şi frumos, aşternut în versuri peste frunzele ruginite… Registrul romantic în care se plasează cu dăruire şi obstinaţie autorul include şi melancolica ploaie, prilej care îi înfiorează şi cutremură fiinţa poetică zămislitoare de alte şi noi nostalgii. Din nostalgice doruri şi tristeţi, poetul revarsă cuvinte picurate din roua sufletului peste implacabila trecere a timpului ce devine o sursă de amintiri dureroase pline de îndoieli cu întrebări fără răspunsuri. O poezie densă plină de trăire în registrul romantic printre imaginea iubitei: Eu te-am iubit dintotdeauna, Femeie-ntruchipată într-un vis…
Amintiri şi doruri ce nu pot fi decât împărtăşite în arderea lor mistuitoare. „ (Editor Emilia Ţuţuianu Dospinescu)

Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, autor Vasile Ursachi

1Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, autor Vasile Ursachi

 ,,Volumul Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, semnat de ilustrul doctor cercetător Vasile Ursachi – certifică încă o dată importanţa descoperirii de la Simioneşti pentru istoria locurilor şi a poporului român în arealul carpato-danubiano-pontic cu referire la judeţul Neamţ şi zona comunei Cordun.

Mândria de a fi simioneştean şi cordunean, prin nobila origine geto-dacică îşi află certificarea în această lucrare ştiinţifică dedicată păstrării celor mai importante dovezi ale istoriei înaintaşilor noştri.”     editor Emilia Ţuţuianu Dospinescu

Identităţi artistice la Roman, autor Minodora Ursachi

„Dorinţa de a cuprinde întreg domeniul artei romaşcane cât şi sinteza elementelor ce îi particularizează pe artiştii care au expus la Muzeul de Artă Roman ne conectează pe noi toţi, cei care citim această carte, la marele nucleu al artei universale. Nu este mai mare bucurie decât de a picta şi de a dărui frumuseţe oamenilor. Zborul unui artist, în permanentă confruntare cu el însuşi şi clipa de popas a acestui zbor ne este dăruit de o distinsă doamnă a culturii romaşcane – Minodora Ursachi – care scoate la lumină filoanele de aur ascunse de timp şi uitare din istoria artiştilor plastici care au poposit în cetatea urbei muşaţine.”  (Emilia Ţuţuianu Dospinescu)

Identitati artistice la Roman.2Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman.“Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”.

Lucrarea reprezintă o sursă importantă de informaţii, atât pentru specialiştii din domeniu, cât şi pentru cititorii interesaţi, privind creaţia unor artiști cu un loc aparte în dezvoltarea artei româneşti sau în spaţiul bogat şi dinamic al mişcării artistice locale. “Iniţativa apariţiei acestei cărţi s-a născut din necesitatea cunoaşterii contribuţiei acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local. Lucrarea oferă imaginea activităţii acestor impresionante identităţi artistice, care au dat artei româneşti amploare, diversitate şi profunzime. Unele s-au născut aici sau au fost adoptaţ, altele au făcut studii la diferite şcoli, au fost profesori, au avut activitate expoziţională sau au poposit deseori în oraşul Roman. Mulţi dintre artişti figurează cu lucrări în patrimoniul Muzeului de Artă din Roman, a cărui expoziţie permanentă este structurată pe reflectarea creaţiei lor artistice, integrate în perioada interbelică şi în cea contemporană”, scrie Minodora Ursachi.

***

Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

 După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu.

În mai puţin de 250, Minodora Ursachi a alcătuit o sută patruzeci şi două de fişe pentru tot atâţia artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi – fiecare text fiind compartimentat în trei părţi: date biografice, comentariu critic asupra valorii estetice şi un grupaj de reproduceri reprezentative pentru personalitatea artistică respectivă, în total 335 de imagini, transformând dicţionarul într-un veritabil album de artă, realizat în condiţii grafice excelente, primul de acest fel alcătui vreodată la Roman.

Nu este lipsit de importanţă că lucrarea Minodorei Ursachi este completată cu o bibliografie (15 titluri de referinţă în domeniul artelor plastice) şi un index, ambele „piese” completând ţinuta ştiinţifică a cărţii. Mai menţionăm că autoarea a avut în vedere mai multe categorii de artişti incluşi în dicţionar: născuţi şi trăitori în Roman şi în împrejurimi (Avereşti, Bozieni, Gherăeşti, Sagna, Spiridoneşti, Trifeşti), în trecere ori stabiliţi în localitate sau doar prezenţi, de-a lungul anilor, pe simezele Muzeului de Artă din oraş, în expoziţii colective, personale şi chiar cei ale căror lucrări alcătuiesc colecţiile instituţiei.

Dicţionarul-album al Minodorei Ursachi, născut, după cum mărturiseşte autoarea, din dorinţa de a face cunoscută contribuţia „acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local”, a fost realizat pe baza unei experienţe de o viaţă a autoarei – fondator, muzeograf şi director al Muzeului de Artă din Roman (1970-2000) – , experienţă dublată de o muncă asiduă de documentare în domeniul atât de vast al artelor plastice, de o acribie aparte, de o pricepere de profesionist şi, nu în ultimul rând, de talentul, de harul cu care a fost înzestrată în folosirea meşteşugită a cuvântului.

http://zch.ro/un-excelent-dictionar-album-de-arta-la-roman/

***

Nelu Grădeanu – Impresii de lectură

Nelu Grădeanu

Nelu Grădeanu

Fiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş

După lecturarea cărţii, am constatat că, în viziunea d-nei Minodora Ursachi, ,,identitate artistică” este nu acel creator plastic care se împăunează cu diplome, mai nou, doctorate, sau colecţionarul diplomelor de excelenţă şi membru în diferite asociaţii şi comisii, cu multă impresie de formă şi publicitate dar prea puţină valoare de fond, artistică. Cu siguranţă, Minodora Ursachi nu şi-a dorit un dicţionar de ţinută academică, am rezerve că în lumea artei s-ar putea realiza un asemenea dicţionar, având în vedere gradul de subiectivitate, ştiindu-se şi exagerarea majorităţii artiştilor în privinţa realizărilor personale, mai mult sau mai puţin meritorii pentru posteritate.
Parcurgând paginile cărţii, mi-am imaginat-o pe d-na Minodora Ursachi la un ghişeu imaginar, de evidenţă a creatorilor plastici care fie s-au născut, fie au tranzitat oraşul Roman cu expoziţii personale, dar care şi-au dorit, prin opera lor, să contribuie la identitatea artistică a urbei muşatine, menţionaţi fiind astfel în memoria spaţiului spiritual romaşcan.
Regăsim personalităţi aşezate temeinic în loja istoriei, artişti ai momentului dar şi aspiranţi la gloria eternă. A procedat bine d-na Ursachi cuprinzându-i în cartea sa? Eu zic că da! Îndelungata activitate muzeografică şi de manager a unei instituţii culturale ca Muzeul de Artă din Roman i-a demonstrat autoarei că timpul şi numai timpul, este acela care cerne valorile şi aşează ierarhiile. Cu siguranţă că a văzut tablouri realizate de artişti cu diplome şi premii, dar a căror creaţii artistice zăceau în beciurile vre-unui muzeu, iar lucrări de suflet a unor artişti mai puţin inspiraţi în a-şi colecţiona diplome de studii, merite de excelenţă, să facă obiectul admiraţiei iubitorilor de artă. Nici nu putea proceda altfel, când în proximitatea domniei sale se află un prieten şi colaborator ce deţine ,,doar” o diplomă de licenţă în drept, dar care a candidat la 5 facultăţi şi a predat 63 de discipline ca profesor de liceu, pentru oraşul Roman fiind un adevărat ,,Patriarh al culturii”, nimeni altul decât eseistul Ghe. A. M. Ciobanu.
Probabil că toate aceste experienţe au determinat-o pe Minodora Ursachi să scrie o carte de suflet şi pentru toate sufletele, recenta apariţie editorială fiind un gest de reverenţă faţă de ,,identităţile” cu valoare de eternitate sau a celor cu un viitor artistic mai puţin fast.
Nu în ultimul rând remarc prezentarea şi calitatea cărţii, de adevărat album de artă şi dicţionar de autori, îmbinând prezentarea practică şi concisă, în condiţii grafice de excepţie, cu armonia artistică a prezentării creatorilor şi calitatea reproducerii operelor artiştilor din dicţionar, rod al implicării şi contribuţiei editurii Muşatinia, prin d-na editor Emilia Ţuţuianu, la această deosebită şi atrăgătoare formă de prezentare a volumului.
Cartea Identităţi artistice la Roman personal o văd ca un buchet de flori dăruit cititorilor spre încântare, iar timpului spre alegere, a numelor de artişti ce fi-vor păstrate ca flori nemuritoare sau a celor ce se vor ofili în neaducere aminte.

Pictor Nelu Grădeanu

La poarta sufletului tău, autor Marin Toma

la poarta sufletuluiLa poarta sufletului tău, autor Marin Toma

„Acest regal poetic despre iubire, maestrul Marin Toma îl închină iubitei făpturi a sufletului său, Doiniţa, muza deplină a sufletului unui poet ars de dorurile iubirii pe piscurile maturităţii deplin creatoare”              (editor, Emilia Ţuţuianu Dospinescu)

Daris Basarab – ,,Postume vii”: o nouă apariţie editorială la Editura Muşatinia

Postume vii, autor Boris David

,,Registrul romantic în care se plasează cu dăruire şi obstinaţie autorul include şi melancolica ploaie, prilej care îi înfiorează şi cutremură fiinţa poetică zămislitoare de alte şi noi nostalgii. Din nostalgice doruri şi tristeţi, poetul revarsă cuvinte picurate din roua sufletului peste implacabila trecere a timpului ce devine o sursă de amintiri dureroase pline de îndoieli cu întrebări fără răspunsuri. O poezie densă plină de trăire în registrul romantic printre imaginea iubitei: Eu te-am iubit dintotdeauna, Femeie-ntruchipată într-un vis…

amintiri şi doruri ce nu pot fi decât împărtăşite în arderea lor mistuitoare.

În alt plan profund uman, prietenia dintre autor şi poeta Mariana Gurza, legați de același dor şi durere: ţinuturile înstrăinate ale Ţării Moldovei, Basarabia şi Bucovina, s-a cimentat în timp… Dragostea pentru rădăcinile dragi, s-a reflectat

spre bucovineanca ce nu are astâmpăr, tânjind după dulcea Moldovă de nord. O chemare comună pentru cei doi poeţi, o prietenie trainică între un basarabean, Daris Basarab şi o bucovineancă, poeta Mariana Gurza.”

                           Editor, Emilia Ţuţuianu Dospinescu

Melidonium

Dor de doruriCăutând prin amintiri…
Căutând prin sertarele amintirilor, autorul, Daris Basarab, aflat la vârsta maturităţii depline îşi redescoperă fiinţa cuprinsă de doruri, doruri de viaţă, de soare, dor de iubita sufletului.
Aşa cum mărturiseşte, sub pretextul scrierii unor poezii postume a decis a scrie despre nostalgiile ce îi tulbură sufletul şi despre iubirile, interioare şi imaginare, din care cea rămasă până astăzi este dorul de ducă, călătoria deasupra mundanului.
Amintiri pline de bucurii şi-amăgiri presărate de lacrimi şi păreri de rău pentru tinereţea devenită doar fragmente de pagini a cărţii vieţii.
Nevoia de împărtăşire a iubirii este chinuitoare, nevoia de a auzi glasul iubitei şi şoaptele iubirii devine aproape obsesivă şi întrebările îl poartă în lanţurile incertitudinii.
,,De ce nu-mi spui că mă iubeşti? ..De ce-ai rămas pe gânduri?”
Daris BasarabPoetul este copleşit de toamna care îl răscoleşte cu cromatica ei galben-aurie, iar dorinţa împărtăşită de a fi însoţit de iubita sa…

View original post 255 more words

Monografia Cordun

Monografia CordunCordun mono

Monografia comunei Cordun, Emilia Ţuţuianu –Cristiana Bortaş

,,… este o lucrare apărută din necesitatea de a prezenta spre cunoaştere şi păstrare documente, fapte, întâmplări, evenimente, care au avut loc de la înfiinţarea localităţilor Cordun şi Simioneşti până în zilele noastre.

Nevoia de a păstra informaţii, documente şi diferite mărturii cu privire la trecutul acestui spaţiu rural este cu atât mai mare cu cât apropierea de centrul urban al Romanului, face ca procesul de modernizare să fie unul accentuat, pierzându-se treptat caracterul rural şi implicit tradiţiile şi obiceiurile locale, adoptându-se astfel modalităţi noi de comunicare.

Studiul monografic este dens, conceput cu multă responsabilitate, minuţios alcătuit şi redactat într-un stil atractiv  în care istoria se împleteşte cu legenda.

Prezenta ediţie păstrează datele de bază ale lucrării Cordun – Monografie istorică, apărută în anul 2003, avându-l autor pe Constantin Tudor, fiind îmbunătăţită  în text prin contribuţia doamnei Emilia Ţuţuianu şi doamnei Cristiana Bortaş.

 

Editor, Emilia Ţuţuianu Dospinescu

Gheorghe Stoica – ,,Cartea cu vise”

Gheorghe Stoica – Cartea cu vise
coperta

,,Portret, nicicum cu ramă” (gânduri de cititor)

 Trecerea în al doilea deceniu de activitate a editurii ,,Mușatinia” din Roman este încununată cu apariția – într-o formă grafică de excepție – a volumului ,,Portrete printre rame’’  de Gheorghe A.M. Ciobanu.

                Ca structură, conținut și mesaj, cartea reprezintă nu numai o suită de impecabile evocări a unor persoane și personalități care au marcat – intr-o forma sau alta – existența autorului, dar și o provocatoare invitație la descifrarea complexității ,,personajului” Gheorghe A.M. Ciobanu, al cărui portret refuză rama în sensul strict al termenului, aducând-o la numitorul necomun al dimensiunilor sale.

  ,,Personajul-autor” este singurul cărturar (citit  de mine) care a depășit livrescul nu din dorința sau nevoia de ,,a fi”, ci din simplul fapt că este. Domnia sa ființează fără a des-ființa pe alții, fără a abate sau muta convingeri, conștiințe și crezuri, ci asumându-și dreptul, libertatea și bucuria de ,,a fi” el însuși.

                Evidențiind, rama limitează prin delimitare. Sunt însă zone ținând de inteligența emoțională și de cea social-afectivă, aflate într-o continuă mișcare, al căror contur se refuză înrămării. Sunt chipuri care, prin lumină, intensitate și densitate, depășesc posibilitățile limitate ale ramei. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – „Portrete printre rame”

Supranumit, pe buna dreptate – parintele culturii romascane – Gheorghe A. M. Ciobanu îmbogateste Opera sa cu un nou volum intitulat “Portrete printre rame”.
Noutatea volumului consta în realizarea unei suite de portrete, închise între acele înguste limite impuse de timp si spatiu, constituind Istoria unei vieti.
Tipare umane, nu simboluri, cu oameni adevarati, creionati din amintiri, sentimente, gânduri descriptive, oratorice, ne sunt dezvaluite cu umor si spontaneitate, trasatura specifica stilului artistic ce îl caracterizeaza.
Armonia dintre Omul si Scriitorul Gheorghe A. M. Ciobanu a fost si este una dintre cele mai desavârsite, pe masura spiritului si vastei sale culturi, pe masura sensibilitatii sale de exceptie.
„Autorule, unde esti?”…dramatica interogatie pe care Gheorghe A. M. Ciobanu, si-o pune – ajuns în toamna de aur cautând, chiar si acum, posibile raspunsuri.

editor Emilia Tutuianu Dospinescu

Gh. A. M. Ciobanu – Mecena medic şi misionar Teodorescu

Apartenent acestei planete  doar 72 de ani, începand cu ziua de 30 Septembrie 1939 și până pe 17 August 2012, Murgeniul va fi fost orașul de nastere, Bârladul de formare liceală, Iașiul desăvârșirea studiilor universitare, Bârladul și Tecuciul orașele implinirilor profesionale. >>>

MAria RUgină- Cartea nerostirii

>>>

Marin Toma- Antologia Ipotești 2011

Antologia 2011 Ipotesti

Antologia 2011 Ipotesti

Aparută la Editura Mușatinia în martie 2012, (editor Emilia Țuțuianu, coordonator Dorin Dospinescu, grafica Iosif Haidu), primul capitol referitor la Revista Dor de Dor, urmând capitolele Lirică, Epică, Teatru, Pictură, incluzând fragmente de lucrări a peste șaizeci de creatori  români contemporani participanți la  Concursul național de Creație „Dor de Dor Ipotești 2011”. >>>

Florentina Niţă

                     Muzeul de Artă din Roman a găzduit la cumpăna dintre ani un eveniment cultural de excepţie – lansarea cărţii de poezii „Aripi de gând” aparţinând romaşcancei Florentina Niţă, care trăieşte de mai mulţi ani în diasporă, în Italia. >>>

Conferinţa Naţională de Antropologie Urbană

  • antropologieConferinţa naţională de antropologie urbană ediţia a II-a Roman

Pe 11 Noiembrie 2011 a avut loc cea de a -III-a Conferinţă de Antropologie Urbană coordonată de prof. dr. Adrian Majuru la Muzeul de Istorie Roman; în cadrul simpozioanelor desfăşurate a avut loc şi lansarea volumului editat de Editura Muşatinia, Conferinţa de Antropologie Urbană ediţia a II-a Roman. „M-am hotărât să editez acest volum, volum care se înscrie de azi în circuitul culturii naţionale pentru că în concepţia mea o editură nu are menirea numai de a edita cărţi ea are şi rolul de a sprijini cu toate resorturile de care dispune munca unor oameni care doresc promovarea culturii. Înţelegând foarte bine problemele finaciare care se ridică atunci când am editat cartea, am reuşit printr-o muncă de echipă, alături de Iulia şi Relu Butnariu,  să trecem peste toate greutăţile ivite şi să încredinţăm tiparului acest studiu antropologic, cu oameni şi locuri, străjuiţi de o viaţă spirituală bogată. Chiar dacă Editura Muşatinia >>>

revista Melidonium III

Sâmbătă 22 octombrie 2011 a avut loc lansarea numărului III al revistei Melidonium, împreună cu alte două cărţi editate recent la Editura Muşatinia din Roman, Chivotul syncategorematelor şi infinitul avându-l ca autor pe reputatul profesor dr. emerit Tudor Ghideanu din Iaşi şi lucrarea profesorului Mihai Andone, Predicile Sfântului Ioan Gură de Aur în haine ri(t)mate. Participanţi la acest eveniment cultural au fost ÎPS Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, profesor dr. emerit Tudor Ghideanu filosof şi publicist, membru al Institutului Mondial de Fenomenologie (S.U.A), profesorii Mihai Andone, Gh. A. M. Ciobanu, Cecilia Bănică-Pal, şi alţi oameni de cultură locali, susţinuţi de  un numeros public iubitor de carte din urbea moldavă. >>>

Predicile Sfântului Ioan Gură de Aur

  • andonePredicile Sfântului Ioan Gură de Aur în haine ri(t)mate

autor Mihai Andone

Chivotul syncategorematelor şi infinitul

  • teoremaChivotul syncategorematelor şi infinitul

 autor Tudor Ghideanu

Liceul cu Program Sportiv din Roman a găzduit sîmbătă, 22 octombrie, lansarea a două volume apărute la Editura „Muşatinia”, „Chivotul syncategorematelor şi infinitul” autor prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, şi  „Predicile Sfîntului Ioan Gură de Aur, în haine ri(t)mate” autor prof. Mihai Andone, precum şi apariţia numărului 3 al revistei „Melidonium”, fondată de Societatea Culturală „George Radu Melidon” din Roman. >>>

însemnări

,,La umbra timpului’’  însemnări despre un poet
de  Mihai Ştirbu

„Sâmbătă 19 februarie 2011, sala mare a Muzeului de Artă Roman a devenit din nou neîncăpătoare,deoarece foşti elevi, foşti colegi sau pur şi simplu oameni iubitor de noutate, s-au adunat pentru a serba într-un mod deosebit apariţia celui de-al treilea volum de versuri al doamnei profesoare Cecilia Bănică Pal , după,,Nelinişti fireşti’’ şi ,,Sentimente metalizate’’. Într-un mod diferit,  fiindcă momentul a fost, la propriu, de încântare şi datorită grupului vocal al Casei Armatei, şi datorită celor două eleve ale Şcolii de Muzică,,Sergiu Celibidache’’ din Roman, talentate şi aplaudate cu bis. Pentru că recitarea versurilor din noul volum ,,La umbra timpului” >>>

La umbra timpului

  • palLa umbra timpului

    autor Cecilia Bănică Pal >>>

note

Olneofonismul 

de Ovidiu Trifan

” Compozitorul şi muzicologul Zeno Vancea compara procesul de evoluţie a unui fenomen muzical cu formarea unui atol de corali prin asocierea a mii şi mii  de corali care cresc unii peste alţii, neştiuţi de nimeni, până când se iveşte un vârf pe întinsul mării, dar, care estecontribuţia fiecărui „coral” în parte, este mai puţin cunoscut. Aşa a apărut probabil, pe nesfârşitele orizonturi ale cunoaşterii şi un vârf numit Ciobanu >>>

Olneofonismul

  • olnefonismulOlneofonismul

 autor Gh. A. M. Ciobanu

Liceul de Muzică prezentare Olenofonismul autor Gh. A. M. Ciobanu

Şcoala de Artă „Sergiu Celibidache” a fost, în 29 ianuarie 2011, gazda unui moment artistic deosebit: prezentarea celui de-al treilea volum al trilogiei „Muzica mileniului III”, semnat de reputatul profesor romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu, completată în mod fericit cu un recital de pian susţinut de pianistul Bogdan Măndăşescu, asistent universitar la Universitatea de Artă „Alexandru Ioan Cuza”, fost elev al Şcolii de Artă din Roman. Momentele au fost prezentate de profesorul universitar Tudor Ghideanu, de profesorul Ovidiu Trifan, de la Şcoala de Artă, şi de directorul Edi­turii Muşatinia, Emilia Ţuţuianu. >>>

revista Constelaţii nr. I şi II

  • 1revistarevista Constelaţii

  a Spitalului de Psihiatrie Roman2revista

Raportul primarului 2009

  • Raportul primarului 2009raport2009

Statutul oraşului Roman

  •  Statutul oraşului RomanStatutul.Orasului.Roman

O viaţă în slujba semenilor

  • cozarescuO viaţă în slujba semenilor  doctorul Epifanie Cozărăscu

Apărută în luna martie a anului 2011, cu o prefaţă a  volumului realizată de conf. univ. dr. Octavian Buda de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti şi coperta realizată de ing. Dorin Dospinescu coordonator Ed. Muşatinia.  În sumar se regăsesc articole semnate de prof. Laurenţiu Dan Leoreanu , dr. Ioan Chereji (preşedinte al Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman), dr. Octav Clocotici (colaborator de o viaţă al dr. Cozărescu), prof. Ghe. A. M. Ciobanu, >>>

Liniştea serii

  • Liniştea serii

autor Ioan Ţepordeilinistea

Muguri de timp

  • Muguri de timp

autor Ioan Ţepordei

O umbră, un vis

  • O umbră, un vis

 

autor Ioan Ţepordei

Conservarea pieselor arheologice autor Otilia Mircea

  • Conservarea pieselor arheologiceotilia

autor Otilia Mircea

La Muzeul de Istorie din Roman se  lansează volu­mului „Conservarea pieselor arheo­logice”, semnat  Otila Mircea, inginer doctorand, responsabilul departamentului de restaurare din cadrul Muzeului de Istorie. „Lucra­rea este deosebită, atît prin inedi­tul tematicii ei, ca şi prin modali­tatea de tratare a acesteia, utilizînd evantaiul fizico-chimic al unor vi­ziuni contemporane, o matemati­zare adecvată, precum şi o apelare impresionantă la o bibliografie fără egal. >>>

Autocefalie şi Patriarhie

  • autocefalieAutocefalie şi Patriarhie

 autor Tudor Ghideanu

La Roman s-a organizat cea de-a X-a ediţie a „Zilelor Episcop Melchisedec Ştefănescu”, unde a fost evocată personalitatea reputatului ierarh romaşcan Melchisedec Ştefănescu, care a fost desemnat de forul diriguitor al Bisericii timpului său să întocmească demersurile către Patriarhia Ecumenică, pentru ca aceasta să recunoască autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. >>>

Graniţele Moldovei

  • ulea

Graniţele Moldovei  prof. Sorin Ullea

Pegasul dă cu copita

  • Pegasul dă cu copita (reeditare)reeditarepegasul

autor Constantin Bârjoveanu

În luna aprilie a anului 2010, Muzeul de Artă din Roman a găzduit un „remember” în memoria regretatul Constantin Bârjoveanu – pictor, grafician, caricaturist şi poet. Cu această ocazie, a fost lansată ediţia a doua – reedi­tată – a volumului de poezie, grafică şi ca­ricatură „Pegasul dă cu copita”, la Editura Muşatinia, sub directa îndrumare a direc­toarei acestei edituri, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, şi a profesorului Gheorghe A. M. Ciobanu. >>>

aniversare

aniversare Gh. A. M. Ciobanu

Oamenii de cultură şi-au sărbătorit decanul de vârstă 

Ieri,24 martie 2010, oamenii de cultură din Roman şi-au sărbătorit decanul de vârstă, pe cunoscutul şi îndrăgitul publicist, profesorul octogenar Gheorghe A.M. Ciobanu. Evenimentul a fost găzduit de Muzeul de artă, în ajunul aniversării celui care a venit pe lume în urmă cu 85 de ani.„Sărbătoarea a fost pregătită în mare taină. Oraşul este mic şi noi am dorit ca domul profesor să aibă parte de o petrecere surpriză, aşa că a fost invitat aici să ajute la rezolvarea unei probleme ce ţinea de organizarea unei expoziţii”, >>>

O altfel de scenă politică

  • O altfel de scenă politicăoaltfeldescenapolitica

autor Liliana Moldoveanu

Materialul uman – actorii volumului de faţă – aflaţi sub ochii atenţi ai profesoarei Liliana Moldoveanu – ne amintesc, lecturând această carte, de personajele marelui scriitor Caragiale, personaje ancorate parcă în realitatea de azi. Doamna Liliana Moldoveanu nu este la prima apariţie editorială: pasionată de arta dramatică, a regizat peste 50 de piese de teatru, pentru care a obţinut numeroase premii.. >>>

Un “Melidonium” pornit spre zbor înalt

de Gh. A. M. Ciobanu

“Alături de numeroase alte tradiţii culturale ale Urbei noastre, să ne oprim şi la aceea a Revistelor cu conţinut religios sau laic, publicaţii care s-au impus, la vremea lor, iar, după trecerea anilor, au devenit „personaje” neegalate, în Arhiva literară a poporului nostru. Să amintim dintre acestea, doar „Cuvîntul dăscălesc”, „Solia”, care, din multe puncte de vedere, repeta muşatinic neegalata „Gândirea” de la Cluj, sau adolescentina „Şcoala nouă”, a romanvodistului Ibrăileanu.

O revistă culturală a trebuit >>>

revista Melionium II

,realizată sub egida  Societatăţii  Culturale „George Radu Melidon”, a fost lansat  la Biblioteca municipală din Roman. Dacă primul număr al ediţiei a cuprins doar câteva rubrici pentru că cei ce se îngrijesc de apariţia revistei au reuşit să mobilizeze un număr restrâns de romaşcani care doreau să spună ceva despre oraş, cel de al doilea număr cuprinde mai multe rubrici, iar grafica este oferită de plasticianul Iosif Haidu şi de familia regretatului publicist, grafician şi pictor Constantin Bîrjoveanu. >>>

critică literară

de Constantin Tomşa articol din Revista Apostolul

„Aniversarea atestării documentare a unei localităţi, a unei instituţii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dată, mari energii umane, în fruntea acestora situându-se intelectualii de prestigiu, care se bucură de aprecierea unanimă a semenilor.

Aşa s-a întâmplat şi cu ocazia împlinirii, în 2008, a 600 de ani de existenţă a Episcopiei Romanului, când au avut loc prestigioase manifestări cultural-religioase, incluse într-un amplu program, manifestări concepute şi organizate cu binecuvântarea preacuviosului dr. Ioachim Băcăuanul, actualul arhiereu vicar al Episcopiei de pe malurile Moldovei. Din această stare de emulaţie spirituală, s-au născut câteva lucrări de referinţă ce vor rămâne la loc de cinste în patrimoniu] culturii române. Datorită doamnei Emilia Ţuţuianu Dospinescu, distins editor, director al Editurii Muşatinia din Roman >>>

Melchisedec lumina ortodoxiei româneşti

  • Melchisedec Lumina ortodoxiei româneştimelchisedec-ghideanu

autor prof. dr. emerit Tudor Ghideanu

„La Editura „Muşatinia” din Roman a apărut recent, sub semnătura eminentului universitar ieşean Tudor Ghideanu, o lucrare cu caracter documentar şi ştiinţific a tuturor cărţilor scrise de cel care a fost Episcop de Roman, Melchisedec Ştefănescu, la 117 ani de la trecerea sa în eternitate. Născut la 16 februarie 1823, în comuna Gârcina, Melchisedec Ştefănescu a fost un ierarh complet, erudit şi literat, istoric şi diplomat, profesor şi teolog, orator şi scri­itor, A trecut prin toate treptele slujirii, fiind diacon, ieromonah, hirotonit protosinghel şi arhimandrit, a condus pentru scurt timp des­tinele a două scaune episcopale  al Huşilor (1861-1865) şi al Dunării de Jos, după care, la 3 aprilie 1879, a fost întronizat episcop al Romanului >>>

note  Dual muşatin de spirit- Melidon

de  Gh. A. M. Ciobanu
„Tradiţionala vatră de cultură a Romanului păşeşte, acum, la început de nou Mileniu, cu două arcade de spiritualitate, una generată cu cinci sferturi de veac în urmă – Biblioteca publică – şi cealaltă, existentă de curînd – Societatea Culturală şi Revista ei – amândouă purtând pe frontispiciul lor de înţelepciune numele cărturarului muşatin, George Radu Melidon, de unde şi denumirea publicaţiei de „Melidonium”. Două popasuri de altitudine şi demiurgism, amîndouă dăruind aripi de zbor culturii poporului nostru şi poporenilor aflaţi aici, la străbuna confluenţă moldavo-sireteană. >>>

revista Melidonium I

Revista culturală romaşcană „Melidonium” fondată şi realizată de Doamna Emilia Ţuţuianu,  sub egida Societăţii Culturale George Radu Melidon, apărută şi cu sprijinul colegilor bibliotecari de la Biblioteca „George Radu Melidon” din Roman, va fi lansată publicului cititor, pe 22 mai, ora 12.00. Evenimentul cultural va avea loc la Biblioteca municipală „George Radu Melidon”.  În ceea ce priveşte revista Melidonium, aceas­ta şi-a luat numele de la întemei­etorul primei biblioteci publice la Roman, George Radu Melidon, >>>

Omnifonismul

  • Mileniu III pe portativ Omnifonismulomnifonismul

 autor Gh. A. M. Ciobanu

Astăzi, 22 mai 2009, la Biblioteca publică din Roman va fi lansat primul număr al revistei „Melidonium”, publicaţie fondată de Societatea culturală „George Radu Melidon” şi volumul doi al lucrării Mileniul III pe portativ, „Omnifonismul”, studiu realizat de profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu. „Evenimentul acesta, demonstrează că viaţa culturală a oraşului Roman, cunoaşte un ritm ascendent şi benefic pentru transmiterea tezaurului spiritual al urbei noastre muşatine, tezaur adunat de oamenii trecutului dar şi de cei aparţinînd prezentului. Acum şapte ani, tot într-o zi de primăvară, porneam Ia drum cu o carte pentru copiii, mărturisindu- vă temerea că drumul va fi greu şi anevoios. >>>

note

Note de lector

de Constantin Tomşa

„Printre personalităţile culturii române din secolul al XlX-lea şi din toate timpurile, la loc de cinste, şi-a înscris numele şi Episcopul Melchisedec (Mihai Ştefănescu, n. în ziua de 16. 02. 1823, la Gîrcina, jud. Neamţ, în familia preotului Petru Ştefănescu), cel care, la douăzeci de ani, a îmbrăcat haina monahală şi care, trecut prin mai „multe şcoli înalte”, a fost profesor la Seminarul de la Socola, director şi profesor la cel din Huşi; a slujit Biserica Ortodoxă Română şi ca membru în diferite delegaţii cu misiuni diplomatice (Petersburg – 1868, Bonn – 1875), ca Episcop al Dunării-de-Jos (1865-1879) si al Romanului (1879 – 1892, anul când a decedat). >>>

însemnări

„Muşatinia” redă Episcopiei şi Romanului pe Melchisedec  

Gh. A. M. Ciobanu – Roman 600

„În această săptămînă care precede prăznuirea Prea Cuvioasei Sfinte Parascheva, patroana spirituală a urbei noastre muşatine, Episcopia Romanului rotunjeşte şase secole de existenţă binecuvântată, păstorind cu modestie, dar şi cu înţelepciune bisericească, peste toţi cei care au scoborât, secol după secol, din izvoarele creştinismului carpatin. E un moment de răscruce în lupta istorică dusă de un popor în numele Sfintei Cruci. Şase secole de la prima atestare documentară şi de la ultima confirmare arheo­logică. >>>

Chronica Romanului şi Episcopiei de Roman

  • cronicaChronica Romanului şi Episcopiei de Roman

autor Melchisedec Ştefănescu revăzută de prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu

În aceste zile în care Episcopia Romanului sărbătoreşte 600 de ani de la prima atestare documentare, a văzut lumina tiparului un volum de excepţie intitulat „Chronica Romanului şi a Epis­copiei de Roman”, operă datorată mare­lui episcop de Roman, Melchisedec Ştefănescu (secolul al XIX -lea), personalitate de largă deschidere cultură, religioasă, socială. >>>

Zboruri întrerupte

  • zborZboruri întrerupte

 autori Emilia Ţuţuianu şi Emil Bucureşteanu

„Sugestiv intitulată, „Zboruri întrerupte”, cartea evocă creaţia a trei tinere dispărute înainte de vreme – Ioana Viviana Michiu (1974- 1993), din Roman,  Ioana Mihaela Balaban şi Irina Brînduşa Irimescu, din Piatra Neamţ. Pe lîngă poezie,

Ioana Viviana Michiu (Roman, 14 septembrie 1974 – 1 august 1993) , ne-a lăsat gândurile sale, fugar notate, spontan sau deliberat, clin care se prefigurează profilul ei moral. „Noi, adolescenţii, sîntem unii şi aceeaşi în dorinţă, în încer­carea noastră de a cuceri mările existenţei. >>>

lansare

 Mioriţa mit triadic la Biblioteca judeţeană G. T. Kirileanu Piatra  Neamţ 14 Mai 2008

picture9-002Aula Bibliotecii G. T. Kirileanu a găzduit lansarea a două cărţi semnate Gh. A. M. Ciobanu.  La eveniment au participat Constantin Bostan directorul bibliotecii, prof. Gh. A. M. Ciobanu, Emilia Ţuţuinau editor Ed. Muşatinia, Cristian Livescu critic de artă, Constantin Tomşa critic literar şi un numeros public. >>>

cronică literară

 Între „Mioriţa” şi „Decasofia”

de Alex Mitu

„Începând din acest an, iubitorii de lectură, pasionaţi de filosofie, eseuri, aforisme dar şi juriştii, pot găsi în librării cîteva volume reprezentative , chintesenţă a experienţei acumulată de maestrul Gbeorghe A.M. Ciobanu. Curînd, vor vedea lumina tiparului cîteva manuscrise aflate pe masa de lucru a Patriarhului Culturii romaşcane, cum este numit domnia sa. Gheorghe A.M. Ciobanu ne-a vizitat la acest început de an, aducînd acea extraordinară lumină care îmblînzeşte orice loc, oricît de întunecat de trăiri urâte. „Eu mi-am pus nenumărate dorinţe în acest an. Mă întreb, însă, ce proiecte are anul 2007 cu mine. Ştiu că socotelile făcute şi cele din clepsidră nu întotdeauna se potrivesc. >>>

însemnări

Evenimente editoriale de zilele Bibliotecii judeţene  G. T. Kirileanu

„Programul Zilelor Bibliotecii Judeţene oferă iubito­rilor de carte momente de plăcute întîlniri spirituale în cadrul lansărilor unor interesante volume ce-şi pro­pun a deschide noi orizonturi asupra realităţii încon­jurătoare. Astfel, timp de două zile, începînd de pe 13 aprilie, Grupul de Editură RAO a prilejuit pietrenilor şi bibliotecarilor din judeţ incitante întîlniri cu cele mai recente apariţii pentru copii şi adulţi, prezentate publicului de Diana Frandeş, consilier editorial RAO. În acest context, atît pentru specialişti, cît şi pentru al­te categorii de public, a fost lansat „Ghidul biblioteci­lor publice din România”, lucrare apărută sub semnătura redactorului coordonator Constantin Bostan (foto) şi sub egida Fundaţiei culturale „G.T.Kirileanu”. >>>

Mioriţa, mit triadic

  • mioritaMioriţa, mit triadic

                                 autor Gh. A. M. Ciobanu

Sîmbătă, 19 aprilie, Bibliote­ca Municipală „George Radu Melidon”, din Roman, a orga­nizat o manifestare culturală  care a cuprins o lansare de carte şi vernisajul unei expoziţii de pictură. Acţiunea de sîmbătă este dedicată Zilei Bibliotecarului, care se sărbătoreşte pe data de 23 aprilie. La manifestare au participat oameni de cultură, profesori, iubitori de carte din Roman. Cunoscutul om de cul­tură romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu a lansat două cărţi – „Mioriţa, mit triadic”, apărută la Editura Muşatinia >>>

Muzeul de Artă Roman 50 de ani

Monografia Muzeului de Arta

  • Muzeul de Artă Roman 50 de ani

       autor Minodora Ursachi

Editura Muşatinia a scos de sub tipar un nou volum dedicat Muzeului de Artă Roman, instituţie de cultură ce a împlinit 50 de ani de activitate.  Autoarea acestui volum este profesoara Minodora Ursachi, muzeograf al lăcaşului de artă în perioada 1957-2007. „Pe strada Mihai Eminescu nr 3, vizavi de Colegiul Naţional Roman Vodă, în ambianţa naturală a unui parc se află, printre copacii deşi şi înalţi, o clădire care atrage atenţia prin frumuseţea ei arhitectonică. Este Muzeul de Artă Roman, instituţie cu o personalitate bine conturată în timp, cunoscută şi apreciată în peisajul artistic local şi naţional, ce-şi poartă cu mîndrie aureola celor 50 de ani de existenţă”, aşa începe autoarea povestea unei instituţii pe care a condus-o din tinereţe şi pînă la vîrsta pensionării. >>>

lansare carte

 

picture9-0011  „O antologie a literaturii nemţene” la Piatra Neamt
în aula Bibliotecii municipale G. T. Kirileanu. Lansarea volumului a avut loc la Biblioteca judeţeană  din Piatra Neamţ în prezenţa domnilor prof.  Gh. A. M. Ciobanu, Cecilia Bănică Pal, critic literar Cristian Livescu,  prof. Constantin Tomşa, editor Emilia Ţuţuianu, şi a publicului ce a inclus oameni de cultură din Roman şi Piatra Neamţ. Printre invitaţi a  fost prezentă sora scriitorului Laurian Ante, Dna.  M. Preda, moderator fiind Dl. Constantin Bostan directorul bibliotecii.


„Antologia a apărut din dorinţa de a strînge într-o carte, autorii de texte beletristice născuţi sau trăitori pe

meleagurile nemţene. Acest demers a fost prilejuit şi de faptul că unii confraţi într-ale scrisului au fost prea repede daţi uitării fără nici o justificare, peste alţii critica literară a trecut cu o evidentă uşurinţă, iar o altă categorie, deşi înfiptă bine în memoria oamenilor datorită unor etichetări radicale favorizate de către o parte a istoriografiei au ajuns sus, fără ca lumea să le citească scrierile..” (Laurian Ante) >>>

cronică

O constelaţie de monoloage literare

de Gh. A. M. Ciobanu

„O zicere populară, la fel de înţeleaptă ca toate celelalte, con­stată că „Toamna se numără bobocii”, că rodnicia anotim­purilor ni se dăruieşte, odată cu baletul frunzelor aurii.  Şi în acest an, autumnala sa poposire ne-a dăruit, pe lîngă altele, un cuprinzător „corn al abundenţei” spirituale, prin recenta apariţie bibliofilă: „O Antologie a litera­turii nemţene”,semnată de regre­tatul scriitor din meleagurile noas­tre moldave: Laurian Ante. E o lucrare care i-a fost „cîntecul de lebădă” al condeiului său nemul­ţumit şi încărcat de opusuri. Cînd manuscrisul ei s-a împlinit, auto­rul îl privea îndelung, exclamînd: „După ce îl văd trecut pe mîna editurii, mă opresc, pentru cîteva timp, din scris, ca să mai ştiu şi eu ce e odihna”…Şi, la cîteva săptămîni, Laurian Ante >>>

Antologia literaturii nemţene

  • antologia literaturii nemţeneO antologie a literaturii nemţene

autor Laurian Ante

Lansare volum la Muzeul de Artă Roman,

Muzeul de Artă a devenit, sîmbătă, 18 noiembrie, neîncăpător, pentru o manifestare culturală de referinţă, adunînd laolaltă scriitori, artişti plastici, muzicieni şi un numeros public, pentru o lansare postumă a unei lucrări de referinţă: ” O antologie a literaturii nemţene”, semnată Laurian Ante, apărută la Editura „Muşatinia”.  Despre autor au vorbit: ÎPS arhiereu vicar Ioachim Băcăuanul, care a binecuvîntat lucrarea, profesorul Ghe. A. M. Ciobanu, preotul protopop Florin Ţuşcanu, direc­torul editurii, Emilia Ţuţuianu, şi profesoara Cecilia Bănică Pal. „L-am cunoscut bine pe autor. N-am să uit acel telefon pe care l-am primit, cu o seară în înainte, în decembrie >>>

Amintiri versificate

  • amintiriAmintiri versificate

autor Ştefan Avădanei

 

Grupajul poetic cuprins în acest volum este ca o mărturisire personală, e o spovedanie lirică, directă şi sfătoasă a autorului, asemenea unui Robinson ai zilelor noastre, ce s-a retras pe insula unor trăiri cotidiene, solitare. „ prof. Gh.A.M.Ciobanu

Sentimente metalizate

  • sentim-metSentimente metalizate

 autor Cecilia Bănică Pal

Oscilând între expresia ternă, prozaică şi chipul ingenuu al rostirii poetice naive, constructul poetei se edifică, se înalţă între Regret şi Visul ideal (…)                               prof.univ.dr.Tudor Ghideanu

cronică literară

 Şoptirea boabelor de gând

de Gh. A. M. Ciobanu

„Dacă politic se spune că, în curînd, vom intra în Europa, pe plan spiri­tual, însă, de secole după secole, desfăşurăm o largă interferenţă cu toate culturile lumii, nu numai prin transfer de creaţii, ci şi printr-o sensi­bilă interferenţă de stiluri şi formule de artă. E un „iară frontiere” tradiţional, care nu afectează, cu nimic, nici graniţe şi nici comunităţi statale. De câţiva ani încoace, a poposit la noi; alături de Coşbuc sau Eminescu, de Arghezi sau de Nichita Stănescu, triadicul şi aleatoricul „Haiku”, for­mula străveche, milenară chiar, a mult îndepărtatei Japonii. >>>

Nimbul crizantemei

  • PoeziiNimbul crizantemei

 autor Ion Cârnu

Scriitorul Ion Cârnu lansează, în aceste zile, un volum de versuri ceva mai special, care nu cuprinde poezii în buna tradiţie a literaturii româneci în cea a liter­aturii…japoneze. Cartea, intitulată „Nimbul crizantemei” şi apărută la editura Muşatinia din Roman, reuneşte 101 de poeme haiku. Ion Cârnu nu se află la prima apariţie editorială, scriitorul semnând mai multe volume de versuri „Olimpiada mugurilor”, „Pasăre şi delfin”, „Zbori la mine, primăvară”, „Singurătatea ploii”, „Odă clasicilor englezi duşi la maculatură”, pre­cum şi două studii monografice, „Caragiale la Neamţ”, „Drumuri eminesciene” şi o monografie intit­ulată „Satul din univers”. >>>

Ora de religie

  • manualOra de religie  îndrumător didactic pentru profesori şi elevi

autori:  Mioara Lica, Daniela Elena Cosa , Anca Preda

manuale de religie  pentru clasele V respectiv VI,manual >>>

Starţun între temniţă şi vecie

  • Startun între temniţă şi vecieStarţun între temniţă şi vecie

autor Victor Leahul

O zguduitoare poveste de viaţă dintr-o istorie nemiloasă a celei mai negre perioade a secolului XX, pentru un tânăr vinovat de a se fi născut român şi patriot.

fragmente: „Invazia Bucovinei..  Degrabă după plecarea mamei am împlinit 18 ani şi am devenit premilitar. Se zicea că facem „instrucţie militară” două după amiezi pe săptămână.

       Făceam de fiecare dată acelaşi lucru: La stânga, la dreapta, înainte marş, fuga marş şi exerciţii de defilare, boala regelui Carol al II-lea, uniforme şi defilări. Deşi purtam şi la aceste exerciţii costumul naţional ca şi la şcoală, m-a obligat să port pe cap o bască kaki cu insignă premilitară. >>>

lansare carte

  Afinităţi (s)elective

lansare Mileniul III pe portativ – Ontifonismul la Piatra Neamţ

Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” din Piatra Neamţ a găzduit, marţi seară, o manifestare de înaltă ţinută. Este vorba despre lansarea volumului omului de cultură romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu – „Mileniul trei pe portativ: Ontifonismul” – apărut în Colecţia „Harpha” a Editurii „Muşatinia” din Roman.

Despre personalitatea şi opera autoru­lui, cît şi despre această cea mai nouă lucrare a sa au vorbit editorul Emilia Ţuţuianu, >>>

cronică literară

  Cu” Cheia Sol”  spre „Mâine”

Gh. A. M. Ciobanu

„Nu de mult în originala Editură a Urbei noastre – „Muşatinia” – a văzut lumina tiparului o lucrare mai puţin cotidiana – „Mileniul Trei pe portativ” >>>

Ontifonismul

  • mileniu  Mileniul III pe portativ

autor prof. Gh. A. M. Ciobanu

                                                                      Joi 18 mai 2006, Biblioteca” George Radu Melidon” din Roman a găzduit o prezentare de carte, moment în care a fost lansată Monografia bibliotecii . Cu acest prilej au fost prezentate publicului şi alte trei cărţi aparţinînd unor oameni de cultura romaşcani, profesorii Violeta Lăcătuşu, Mihai Andone şi Gheo­rghe A.M. Ciobanu. Manifestarea i-a avut ca invitaţi pe criticul literar Cristian Livescu şi profesorul Tudor Ghideanu, de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, colaborator al Edi­turii Muşatinia,>>-> care a făcut posibilă apariţia a două dintre cărţile prezen­tate. Adresată în acelaşi timp bi­bliotecarilor, dar şi utilizatorilor bi­bliotecii, monografia este un omagiu adus celui mai important aşezămînt cultural al Romanului. Tot ce a însemnat cartea şi lectura publică de la izvoare şi pînă în prezent se găseşte în lucrare. >>>

Monografia Biblioteca municipală Roman

  • bibliotecamonografia Biblioteca municipală „George Radu Melidon” Roman

autori Dana Vega, Maria Vartolaş >>>

note

„Regal”  Gh. A. M. Ciobanu la Muzeul de Artă Roman

Un eveniment editorial de excep­ţie – lansarea a cinci volume de scrieri ale prestigiosului om de cul­tură romaşcan Gheorghe A.M. Ciobanu >>>

note

Aurora şi amurgul profesorului Ciobanu (Ioan Creţu)

Cuvintele tuturor graiurilor de pe pămînt nu sînt îndeajuns pentru a povesti despre minunile scrise de pana măiastră a profesorului Gheorghe A. M. Ciobanu >>>

Cronica Pisălogului

  • pisalogul3Cronica pisălogului

autor Constantin Bârjoveanu

note de Cristiana Bortaş >>>

lansare „Primii fiori”, Roman 19 mai 2005, Muzeul de Artă

fiori

Muzeul de Artă din Roman a găzduit, ieri, un eveniment deosebit. Profesorul Glteorghe A. M. Ciobanu – invitat de atîtea ori pentru a prezenta creaţiile celor care au îndrăznit să iasă la rampă – a fost, de această dată, gazdă a manifestării. În faţa publicului romaşcan profe­sorul Ciobanu >>>

Primii fiori, autor Gh. A. M. Ciobanu

  • fiori

lansare Piatra Neamţ 18 mai 2005 Bibl. G. T. Kirileanu
Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kir ileanu” Piatra Neamţ, găzduieşte  un eveni­ment editorial remarcabil în cadrul căruia omul de cultură Gheorghe A.M. Ciobanu îşi lansează ultimele sale apariţii.
Este vorba de o serie de cinci volume apărute sub titlul simplu „Scrieri” la Editura Fundaţiei Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, şi volumul „Primii fiori”, apărat la Editura „Muşatinia” din Roman.

Recunoscut pentru erudiţia şi pregătirea sa profesională, atît ca dascăl, cît şi ca estetician şi muzicolog, Gheorghe A.M. Ciobanu, născut la Roman în urmă cu optzeci de ani, este şi autorul unor lucrări muzicale camerale (sonatine, sonate pentru vioară şi pian) prin care, dincolo de exerciţiul dificil al abordării unei forme clasice pretenţioase, definitivează şi modelul anticipativ de structură şi creaţie mu­zicală „ontifonismul”. Pasionat de istoria locală, este coautor al volumelor: „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă»” (1972), „Istoria oraşului Roman – 1392-1992″, „Societatea culturală «Roman 600»” (1992), şi autor al volumului de eseuri „Locul şi spiritul. Valori artistice din Roman” (1998) şi al impresionantului album „Irimescu, între statornicie şi zbor” lansat şi la Piatra Neamţ în 1999. Continuarea

Un truditor al Scrisului Sacral de Gh. A. M. Ciobanu

„Lună de lună, stăbuna şi prea Sfânta Episcopie a Romanului dăruieşte, în sen­sul cel mai complex al cu-vântului, minunata sa întru­chipare publicistică, revista: „Cronica Romanului”, me­nită a „umbla din mînă-n mînă”, de a sta de vorbă, sin­cer, cu sufletele credincio­şilor şi de a mulţumi, de la o copertă la cealaltă, privirea evoluată a unor cititori a căror sensibilitate vizuală e formată sub aripile multico­lore ale curcubeelor croma­tice contemporane. O publi­caţie care repetă, în mic şi cu regularitate calendaristică, cuvintele sacre şi coloristica murală a unui interior de Biserică.

Şi undeva, într-un colţ retras al ei, de unde se întoarce ultima foaie, alături de un „sobor”‘ blagoslovit de colaboratori, se află şi numele truditorului con­deier, învăluit în tăcere, Dia­conul Ciprian Ignat.

Mai ieri, ca elev al nostru, la Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman, era de o totală şi personală participare la cur­surile de „Istoria Religiilor” şi „Acea a Filosofiei”, do­vedind, mai presus de orice, pasiunea. îl atrăgeau, ca pe nimeni altul, paralelismele, ca şi ineditul anumitor idei, ce erau comentate la ore. Continuarea

Ioan Creţu – „Pisălogul” din clubul oamenilor cu suflet

peisaj romaşcan

peisaj romaşcan, pictură de Constantin Bârjoveanu

       „Constantin Bârjoveanu a apărut în această lume prea tîrziu ca să simtă cu adevărat viaţa de român prins în vîrtejul patriotismului, care a dus la crearea României Mari, dar prea devreme pentru a trăi, aşa cum îi plăcea, tumultul tranziţiei noastre. A fost un om aşezat între două lumi, cea trecută în hronicul vremilor şi aceea a paginilor de laptop. La întîlnirea care a adunat intelectualii romaşcani printre simezele Muzeului de Artă, loc de adunare şi Club al celor cu inimă şi suflet, pentru a fi re-prezentat Constantin Bârjoveanu, prin pictură, scriitură şi caricatură, am ajuns mai târziu. Ascultînd vorbele de bine despre nea Costică, l-am văzut, deodată, în colţul din dreapta sălii de la intrare. Şedea pe un scaun sculptat, între un tablou care reprezintă o biserică şi altul avînd imaginea unui sat troienit. Zâmbea şugubăţ, ca de obicei.

>>>

Epilog la „Pisălog” de Gh. A. M. Ciobanu

Constantin Bârjoveanu

Constantin Bârjoveanu

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la neferici­tul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai teri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă „mai ieri” era cu noi sau, mai bine zis, „lângă noi”. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – „Cronica pisălogului” – această, cu adevărat, o „Neterminată” – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neui­tata suită gazetărească a urbei noastre – „Gaze­ta de Roman” – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci „Cronica” bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri.

>>>

Trecut-au anii dar fără „Pisălog”, in memoriam Constantin Bârjoveanu

picture9-004„Aşa l-am cunoscut în ultimii săi ani, ca pe „Pisălogul” de la „Gazetă” şi mai puţin cu numele-i de Bârjoveanu.

>>>

Muşatină Editură – Muşatinia, de Gh. A. M. Ciobanu

                          „Era firesc ca Cetatea sexacentenară a Romanului, ce şi-a alăturat, numai în ultima vreme, un „Microdicţionar în natură” al Oame­nilor de creaţie artistică, în care sunt cuprinse nume şi multe ca număr – peste două sute – şi mari ca valoare- Hogaş, Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Blecher, Antal, Zirra, Jora, Botez,  Celibidache, Soroceanu, Maxy – la care să mai adăugăm şi constelaţia oamenilor de ştiinţă – C. Istratty, Ionescu de la Brad, Cojocaru – să fie preţuită şi de o suită impresionantă de publicaţii peri­odice – „Ramura”, „Ritmul Vre­mii”, „Solia” – ca şi de la fel numeroasă serie de edituri şi tipografii – „Beram Tatăl” şi „Fiul”, „Viitorul”, „Casa Corpului Didac­tic” – ajungându-se, astăzi, ca o cul­minare, parcă, la alte câteva edituri-    „Metanoia”, „Seraphica” – pre­cum şi acea iară pereche, la care ne vom opri, în continuare: „Mu­şatinia” >>>

Constantin Noica în context european

  • Constantin NoicaConstantin Noica în context european

autor Emanuela Carmen Biru

„Lucrarea dovedeşte (…) că în filosofia lui Noica, între ontologie, fîlosofia limbii (a rostirii româneşti), morfologia culturii şi logică, e o unitate indisolubilă. >>>

Acatist

  • acatistAcatistul Sfântului înger păzitor

Ora et laboral – Roagă-te şi munceşte! Aşa ne povăţuieşte învăţătura celui ce s-a numit pe sine fiu al omului şi Fiu al lui Dumnezeu.

După Sfânta Tradiţie a Bisericii lui Ffristos, îngerul păzitor se dă omului la Sfântul Botez. Menirea îngerului păzitor este de a-1 păzi pe credincios, de a-1 călăuzi pe calea Bisericii şi a rugăciunii.

Trăirea liniştită a neliniştii, de prof. Gh. A. M. Ciobanu: cronică literară

„Lirica muşatină duce mai departe  tradiţionala ei înărcătură de interogaţii poetizate, generate de existenţa umană şi de existenţialismul viziunii cotidiene al fiinţării.
Asistăm la un „non-stop” poetic, deschizător de  originalitate spontană şi sensibilitate, de arhitecturi versificante şi adîncimi, toate făcînd, dintr-un Roman „Muşat”, un Roman „rimat”, o insulă a meditaţiilor, aflată într-un ocean al tehnofililor.În librăriile de lîngă noi, un alt „lîngă noi”, versificat, aparţinînd profesoarei de literatură Cecilia Bănică Pal, semnat cu realismul timpurilor noastre – „Nelinişti fireşti” – grafiat contemporanic prin arta „penelului” lui Haidu şi toate întruchipate tipografic de către tînăra şi mult afirmata Editură locală, „Muşatinia”. >>>

Nelinişti fireşti

  • Nelinişti fireştinelinisti

autor Cecilia Bănică Pal

Romaşcanii iubitori de cultură, au fost sîmbătă, 11 decembrie 2004, mar­torii dublului eveniment, ce a avut loc, la ora amiezii, în incinta Muzeului de Artă Roman. >>>

Monografia satului Cordun

  • CordunMonografia satului Cordun  

autor: Constantin Tudor prefaţa: prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu

Monografia comunei Cordun, o lucrare complexă, a văzut lumina tiparului în Săptămîna Patimilor( aprilie 2004)  şi urmează să fie lansată imediat după Sărbătorile de Paşte. >>>

,,Pegasul dă cu peniţa” de prof. Gh. A. M. Ciobanu – cronică literară

„Mult tînăra Editură romaşcană – „Muşatinia” – a scos de sub tipar, în aceste zile, de început de mai 2003,  două volume din creaţia mult talentatului şi preamult mod­estului mînuitor de vorbe şi imagi­ni al oraşului nostru, Constantin Bârjoveanu.
E vorba de un album de pictură, cuprinzînd creaţia sa plastică, pre­cum şi de „integrala” poetică a acestuia, avînd pe copertă inspira­tul titlu: „Pegasul dă cu copita”. E o „integrală” a unor întruchipări lirice independente, deoarece versificaţii spontane, însumate în textul narativ al unor tablete în proză, vom întîlni şi în volumul următor, al treilea, care va cuprinde popularele sale „Cronici ale pisălogului”.

„Pegasul” de acum e oarecum „bilingv”, deoarece conţinutul său este ilustrat, de vreo zece ori, cu o grafică adecvată şi, mai ales, „bârjoveniană”. O reîntîlnire, ast­fel, cu polivalenţa creatoare a aceluia care, o viaţă întreagă a pretins, dar nu a şi convins, că el doar, pe planetă, „a existat”. Continuarea

Pegasul dă cu copita, autor Constantin Bârjoveanu

  • pegasPegasul dă cu copita

Apărut Editura Muşatinia  Roman 2003 ISBN 973-86104-1-9

Culori, graţie, tăcere şi tâlc. de prof. Gh. A. M. Ciobanu – comentariu plastic

 „Momentul Bârjoveanu” – trei suc­cesiuni de anotimpuri de cînd „Bădia” a devenit astral – a culminat la Ro­man, oraşul lui de baştină, pe care atît de mult l-a îndrăgit, cu un complex de „Ave, Magister”, desfăşurat în incinta tradiţională şi primitoare a „Muzeului de Artă”. Mai presus de orice, a fost acel „In Memoriam”, pentru cel care, cu trei ani în urmă, s-a înălţat spre ceruri, nu cu obişnuitul lui „deltaplan”, ci cu neobişnuitul, pentru noi, „psiho-zbor”. Cu acest prilej, s-a ver­nisat o Expoziţie bogată cu lucrări plastice semnate de el şi s-au lansat două apariţii editoriale, purtînd nume­le său: volumul de versuri „Pegasul dă cu copita” şi un ,Album” grafico-pictural. O triadă de rememorări, ce s-a desfăşurat prin strădania excepţională a multora, dar, mai ales, a soţiei artis­tului, a Doamnei Profira Bârjoveanu, care, împreună cu fetele ei, au dovedit preţuire de Vestală şi îndîrjire de Vitoria Lipan. >>>

album Constantin Bârjoveanu, autori: Emilia Ţuţuianu şi Profira Bârjoveanu

  • album de pictură Constantin BârjoveanuCOPERTAALBUM

                                            ” La Muzeul de Artă din Roman în 3 mai 2003, a fost vernisată expoziţia comemorativ a artistului  romaşcan Constantin Bârjoveanu – parte integrantă a valorilor spirituale ale străvechei aşezări de la confluenţa Moldovei cu Siretul. >>>

Curcubeu într-o peniţă, autor Mădălina Gavrilă

Curcubeu

prefaţa EmiliaŢuţuianu

Volumu­l de debut al tinerei autoare Mădălina Gavrilă apărut în aprilie 2003, care este şi prima apariţie a Editurii romaşcane „Muşatinia”,  „Curcubeu într-o peniţă”, cuprinde poveşti şi povestiri, care au ca personaje principale ani­male. >>>

„Misiunea de editor cere să fii un iubitor de carte, să iubeşti frumosul, să dobândeşti încredera celor care ţi-au încredinţat spre editare opera”

                              „Misiunea de editor cere să fii un iubitor de carte, să iubeşti frumosul, să dobândeşti încredera celor care ţi-au încredinţat spre editare opera”

cu aceste gânduri am pornit în 2002, la îndemnul poetului Daniel Corbu, la construirea şi realizarea  a ceea ce este astăzi Editura Muşatinia.

Fiecare editor pune o amprentă personală asupra publicaţiei. El ajunge să se identifice cu acea lucrare, de aceea uzează de întreaga pricepere şi migală în alegerea formei optime înaintea tipăririi.

Publicaţiile apărute sub egida Editurii Muşatinia se înscriu într-o paletă largă, de la filosofie la literatură, de la muzică şi albume de pictură la monografii şi antologii. Cărţile apărute au fost receptate şi apreciate la adevărata lor valoare, atât de către autori, cât şi de cititori.

%d blogeri au apreciat asta: