însemnări

„Muşatinia” redă Episcopiei şi Romanului pe Melchisedec  

Gh. A. M. Ciobanu – Roman 600

„În această săptămînă care precede prăznuirea Prea Cuvioasei Sfinte Parascheva, patroana spirituală a urbei noastre muşatine, Episcopia Romanului rotunjeşte şase secole de existenţă binecuvântată, păstorind cu modestie, dar şi cu înţelepciune bisericească, peste toţi cei care au scoborât, secol după secol, din izvoarele creştinismului carpatin. E un moment de răscruce în lupta istorică dusă de un popor în numele Sfintei Cruci. Şase secole de la prima atestare documentară şi de la ultima confirmare arheo­logică. O confirmare că existenta acestui centru sacru episcopal presupunea, scalaric, şi existenţa unor altare de o şi mai mare altitudine, de rang mitropolitan. Şase secole de aleasă rugă, înălţată creştineşte, zi de zi, de pe dealul împădurit al urbei de lîngă apa Moldovei. E şi firesc ca într-o astfel de impresionantă vieţuire, acest lăcaş sacru să fi cunoscut, în fruntea duhovnicească a lui, un număr considerabil de purtători ai Mitrei epis­copale, ajuns în zilele sărbătoreşti de acum la cifra rotundă şi simbolică de 75, începându-se cu Arhiepiscopii Ioan şi Samuil şi fiind acum, lîngă noi, personalităţile bisericeşti: Episcop Eftimie şi Arhiereu Vicar Ioachim Băcăoanul. Un sobor de hirotonisiţi care au ţinut aprinsă, şase secole, flacăra episcopală a urbei, din care, în rîndurile ce urmează, ne vom opri la Episcopul Melchisedec Ştefanescu. Zăbovim, în trecere, la acest nume, ce simbolizează veşnicia creştină, deoarece, voindu-se a se întâmpina acest sexacentenar sacru şi cu o ofrandă tiparnicească, la propunerea profesorului universitar ieşean, doctor în filosofie Tudor Ghideanu, luîndu-şi ca sprijin autoritatea arhierească a Vicarului Ioachim Băcăuanul, precum şi măiestria Editurii romaşcane „Muşatinia”, patronată de către pasionata întru tiparniţă Emilia Ţuţuianu Dospinescu, de a se imprima, la cerinţe contemporane, lucrarea monumentală a lui Melchisedec: „Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman”. Va fi o lucrarea monumentală, însumând în ea peste o mie de pagini şi un volum de muncă fără pereche. La ora actuală, ea se află sub tipar, unde a intrat de curând. Se pare că va fi o întîmplare fericită, această concordanţă a datei, cînd va avea loc Liturghia Sărbătore­ască a momentului sexacentenar – Sfânta Cuvioasă Parascheva – şi când se va găsi în faţa credincioşi lorcititori „cronica” lui Melchisedec.Lucrarea, în sine, derulează, şi documentat, şi literar, eveniment cu eveniment ce s-a petrecut în perimetrul muşatin şi sacru al Episcopici noas­tre. Dacă spaţial, autorul – „cel mai învăţat Epis­cop al Românilor”, aşa cum îl caracteriza Mitro­politul acelui timp – a fost ataşat de urbea noas­tră, ca timp, Episcopul redă un interval de timp cuprins între 1392 şi 1875. E un Hronic, realist, însoţit de prezenţa vie a Episcopiei, un „Ab Urbe condita” muşatin, care arată şi ceea ce nu trebuia de făcut, ca şi ceea ce s-a făcut şi nu trebuia, în această poposire omenească.Profesorul universitar Tudor Ghideanu înso­ţeşte această lucrare-obelisc, cu  o „Prefaţă” de o mare competenţă.Este o apariţie editorială de zile mari „şi la pro­priu, şi la figurat”, lucru pentru care are toată recunoştinţa Oraşului nostru şi pentru binecuvîntarea sacră ce a dat-o Episcopia, hotărîndu- se tipărirea ei şi pentru competenţa de speciali­tate a universitarului Tudor Ghideanu, ca şi pen­tru măiestria editorială a Emiliei Ţuţuianu, cu această altfel de „Coborîre” din „Cerul înţelepciunii”, a „faptului istoric”, pe „pămîntul oamenilor” „.

Anunțuri

Tag-uri:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s