Arhive pe etichete: Editura Musatinia

Ioan Uleanu – Cafe-i-ada pentru O mie și una de… cești

Prefața Ghe. A. M. Ciobanu

Ion Uleanu

Delicii din bucătăria bunicii

coperta

Mihai Merticaru – Vis și abis

2

Muzee şi şcoli: coordonatori dr. Otilia Mircea – dr. Ciprian Dorin Nicola

Muzee și școli

„Prezenţa elevilor în muzee şi activităţile şcolare ale acestora legate de tematica muzeelor îmbină studiul istoriei şi ştiinţelor naturale de la orele de şcoală cu exemple de artefacte din vechime şi prezentarea de exponate muzeale, care devin surse de inspiraţie creatoare pentru copii la orele de activităţi practice, elevii aflând astfel lucruri noi despre activităţile oamenilor din vechime, trăitori pe aceste meleaguri şi despre natură în general – proiecte generoase menite a deschide orizonturi noi de cunoaştere şi a dezvolta imaginaţia creatoare a copiilor. ”

Emilia Țuțuianu

Tudor Ghideanu – Lacrimile marelui Orb

Tudor Ghideanu - Lacrimile Marelui Orb

LACRIMILE MARELUI ORB (eseu despre Lucian Blaga) – ,,Cititorule, dacă, vreodată, viața sau destinul îți poartă pașii prin străvechea cetate Cluj-Napoca, nu uita să intri în Biblioteca Universitară, unde, sub scara principală, în singurătatea de semi-întuneric a timpului scurs, vei auzi picuratul lacrimilor ce au zidit stalactitele și stalagmitele Operei Celui mai mare gânditor al Patriei române.” prof. dr. emerit Tudor Ghideanu

Veronica Balaj – Poezii Poemas

Scriitoarea Veronica Balaj, dublă lansare de carte la Lugoj

Veronica BALAJ – volumul bilingv de poezie “Solilocvii” (Editura MUȘATINIA, Roman, 2016) şi volumul “Veronica Balaj – Coordonate critice – activitate literară – referinţe critice – note biografice” (Editura MUȘATINIA, Roman, 2014), ambele cărţi prezentate în 3 martie 2017 şi în Sala “Orizont” a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara.

Sezonul lansărilor de carte organizate de Biblioteca Municipală Lugoj din acest an continuă cu o dublă lansare de carte, care o are în centrul atenţiei pe binecunoscuta scriitoare Veronica Balaj – poetă, prozatoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, realizatoare radio-TV, cele mai cunoscute emisiuni fiind “Viaţa literară” la Radio România Timişoara şi “Art Nova cu Veronica Balaj” la Tele Europa Nova Timişoara. Continuă lectura

Veronica Balaj – Solilocvii

Minodora Ursachi – Fenomenul artistic romașcan

fenomenul-artistic-romascan
Argument, contemplare, artă, frumos… şi un nume: Minodora Ursachi

Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea, comuna Lascăr Catargi, Galaţi. Urmează cursurile primare în satul natal (1942-1946), Liceul de Fete Mihail Kogălniceanu în Galaţi (1946-1953) şi Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1953-1957). După terminarea facultăţii este repartizată ca profesor-muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman, unde a activat între anii 1957-1968.
Fire sensibilă, autodidactă, inovatoare, fondează Muzeul de Artă din Roman în anul 1970, unde îşi va dărui 30 de ani de viaţă profesiei de muzeograf (1970-2000).
În anul 2002, la Sărbătoarea culturii romaşcane, primeşte Premiul pentru Cultură şi Diploma de Recunoştinţă pentru susţinerea cercetării arheologice şi contribuţia adusă la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului muzeal, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la fondarea Muzeului de Istorie Roman (2007). Continuă lectura

Muzeul din școala noastră – Atelier de creație și educație, autor Otilia Mircea

muzeul

Irina Lucia Mihalca – Dincolo de luntrea visului

Irina Lucia Mihalca

Gh. A. M. Ciobanu – Irimescu demiurgul de tăceri/ Irimescu a demiurge of silence

Irimescu Continuă lectura

Veronica Balaj: Coordonate critice

Vero Balaj

Veronica Blaj: Facultatea de filologie, Universitatea de Vest, Timişoara, 1970. Studii postuniversitare de jurnalism – Bucureşti, 1987-1989; studii de jurnalism radio – Radio France Internationale, Paris, 1990; studii postuniversitare de limbă şi civilizaţie franceză – Universitatea Neuchâtel, Elveţia, 2000.>> Continuă lectura

Victoria Petrea – FRÂNTURI, ECOURI, SEMNE (1967-2013)

Petrea„De va veni la tine vântul,
Şoptind povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Durerea lui să nu te doară” (cântec)

În cele ce urmează nu voi încerca nici să fac un panegiric aducând elogii celui care a făcut parte integrantă din viaţa mea, pe lumea aceasta, în calitate de fiu timp de 46 de ani, 3 luni şi 2 zile, nici să aduc acuze unora sau altora (care, poate,au fost „uneltele” Domnului în împlinirea destinului karmic sau de cauzalitate imediată) pentru cele întâmplate, nici să mă lamentez exagerat sau să mă victimizez (deşi ar fi explicabil dată fiind situaţia), ci mă voi strădui, cu posibilităţile mele, să atribui un oarecare sens unui eveniment (trecerea lui Alexandru într-o altă dimensiune) care, după umila logică pământeană, nu pare să aibă aşa ceva (deşi „nuntă fără minciună şi moarte fără pricină” nu există). >>>

Identităţi artistice la Roman, autor Minodora Ursachi

„Dorinţa de a cuprinde întreg domeniul artei romaşcane cât şi sinteza elementelor ce îi particularizează pe artiştii care au expus la Muzeul de Artă Roman ne conectează pe noi toţi, cei care citim această carte, la marele nucleu al artei universale. Nu este mai mare bucurie decât de a picta şi de a dărui frumuseţe oamenilor. Zborul unui artist, în permanentă confruntare cu el însuşi şi clipa de popas a acestui zbor ne este dăruit de o distinsă doamnă a culturii romaşcane – Minodora Ursachi – care scoate la lumină filoanele de aur ascunse de timp şi uitare din istoria artiştilor plastici care au poposit în cetatea urbei muşaţine.”  (Emilia Ţuţuianu Dospinescu)

Identitati artistice la Roman.2Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman.“Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”.

Lucrarea reprezintă o sursă importantă de informaţii, atât pentru specialiştii din domeniu, cât şi pentru cititorii interesaţi, privind creaţia unor artiști cu un loc aparte în dezvoltarea artei româneşti sau în spaţiul bogat şi dinamic al mişcării artistice locale. “Iniţativa apariţiei acestei cărţi s-a născut din necesitatea cunoaşterii contribuţiei acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local. Lucrarea oferă imaginea activităţii acestor impresionante identităţi artistice, care au dat artei româneşti amploare, diversitate şi profunzime. Unele s-au născut aici sau au fost adoptaţ, altele au făcut studii la diferite şcoli, au fost profesori, au avut activitate expoziţională sau au poposit deseori în oraşul Roman. Mulţi dintre artişti figurează cu lucrări în patrimoniul Muzeului de Artă din Roman, a cărui expoziţie permanentă este structurată pe reflectarea creaţiei lor artistice, integrate în perioada interbelică şi în cea contemporană”, scrie Minodora Ursachi.

***

Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

 După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu.

În mai puţin de 250, Minodora Ursachi a alcătuit o sută patruzeci şi două de fişe pentru tot atâţia artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi – fiecare text fiind compartimentat în trei părţi: date biografice, comentariu critic asupra valorii estetice şi un grupaj de reproduceri reprezentative pentru personalitatea artistică respectivă, în total 335 de imagini, transformând dicţionarul într-un veritabil album de artă, realizat în condiţii grafice excelente, primul de acest fel alcătui vreodată la Roman.

Nu este lipsit de importanţă că lucrarea Minodorei Ursachi este completată cu o bibliografie (15 titluri de referinţă în domeniul artelor plastice) şi un index, ambele „piese” completând ţinuta ştiinţifică a cărţii. Mai menţionăm că autoarea a avut în vedere mai multe categorii de artişti incluşi în dicţionar: născuţi şi trăitori în Roman şi în împrejurimi (Avereşti, Bozieni, Gherăeşti, Sagna, Spiridoneşti, Trifeşti), în trecere ori stabiliţi în localitate sau doar prezenţi, de-a lungul anilor, pe simezele Muzeului de Artă din oraş, în expoziţii colective, personale şi chiar cei ale căror lucrări alcătuiesc colecţiile instituţiei.

Dicţionarul-album al Minodorei Ursachi, născut, după cum mărturiseşte autoarea, din dorinţa de a face cunoscută contribuţia „acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local”, a fost realizat pe baza unei experienţe de o viaţă a autoarei – fondator, muzeograf şi director al Muzeului de Artă din Roman (1970-2000) – , experienţă dublată de o muncă asiduă de documentare în domeniul atât de vast al artelor plastice, de o acribie aparte, de o pricepere de profesionist şi, nu în ultimul rând, de talentul, de harul cu care a fost înzestrată în folosirea meşteşugită a cuvântului.

http://zch.ro/un-excelent-dictionar-album-de-arta-la-roman/

***

Nelu Grădeanu – Impresii de lectură

Nelu Grădeanu

Nelu Grădeanu

Fiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş

După lecturarea cărţii, am constatat că, în viziunea d-nei Minodora Ursachi, ,,identitate artistică” este nu acel creator plastic care se împăunează cu diplome, mai nou, doctorate, sau colecţionarul diplomelor de excelenţă şi membru în diferite asociaţii şi comisii, cu multă impresie de formă şi publicitate dar prea puţină valoare de fond, artistică. Cu siguranţă, Minodora Ursachi nu şi-a dorit un dicţionar de ţinută academică, am rezerve că în lumea artei s-ar putea realiza un asemenea dicţionar, având în vedere gradul de subiectivitate, ştiindu-se şi exagerarea majorităţii artiştilor în privinţa realizărilor personale, mai mult sau mai puţin meritorii pentru posteritate.
Parcurgând paginile cărţii, mi-am imaginat-o pe d-na Minodora Ursachi la un ghişeu imaginar, de evidenţă a creatorilor plastici care fie s-au născut, fie au tranzitat oraşul Roman cu expoziţii personale, dar care şi-au dorit, prin opera lor, să contribuie la identitatea artistică a urbei muşatine, menţionaţi fiind astfel în memoria spaţiului spiritual romaşcan.
Regăsim personalităţi aşezate temeinic în loja istoriei, artişti ai momentului dar şi aspiranţi la gloria eternă. A procedat bine d-na Ursachi cuprinzându-i în cartea sa? Eu zic că da! Îndelungata activitate muzeografică şi de manager a unei instituţii culturale ca Muzeul de Artă din Roman i-a demonstrat autoarei că timpul şi numai timpul, este acela care cerne valorile şi aşează ierarhiile. Cu siguranţă că a văzut tablouri realizate de artişti cu diplome şi premii, dar a căror creaţii artistice zăceau în beciurile vre-unui muzeu, iar lucrări de suflet a unor artişti mai puţin inspiraţi în a-şi colecţiona diplome de studii, merite de excelenţă, să facă obiectul admiraţiei iubitorilor de artă. Nici nu putea proceda altfel, când în proximitatea domniei sale se află un prieten şi colaborator ce deţine ,,doar” o diplomă de licenţă în drept, dar care a candidat la 5 facultăţi şi a predat 63 de discipline ca profesor de liceu, pentru oraşul Roman fiind un adevărat ,,Patriarh al culturii”, nimeni altul decât eseistul Ghe. A. M. Ciobanu.
Probabil că toate aceste experienţe au determinat-o pe Minodora Ursachi să scrie o carte de suflet şi pentru toate sufletele, recenta apariţie editorială fiind un gest de reverenţă faţă de ,,identităţile” cu valoare de eternitate sau a celor cu un viitor artistic mai puţin fast.
Nu în ultimul rând remarc prezentarea şi calitatea cărţii, de adevărat album de artă şi dicţionar de autori, îmbinând prezentarea practică şi concisă, în condiţii grafice de excepţie, cu armonia artistică a prezentării creatorilor şi calitatea reproducerii operelor artiştilor din dicţionar, rod al implicării şi contribuţiei editurii Muşatinia, prin d-na editor Emilia Ţuţuianu, la această deosebită şi atrăgătoare formă de prezentare a volumului.
Cartea Identităţi artistice la Roman personal o văd ca un buchet de flori dăruit cititorilor spre încântare, iar timpului spre alegere, a numelor de artişti ce fi-vor păstrate ca flori nemuritoare sau a celor ce se vor ofili în neaducere aminte.

Pictor Nelu Grădeanu

Gheorghe Stoica – ,,Cartea cu vise”

Gheorghe Stoica – Cartea cu vise
coperta

lansare „Primii fiori”, Roman 19 mai 2005, Muzeul de Artă

fiori

Muzeul de Artă din Roman a găzduit, ieri, un eveniment deosebit. Profesorul Glteorghe A. M. Ciobanu – invitat de atîtea ori pentru a prezenta creaţiile celor care au îndrăznit să iasă la rampă – a fost, de această dată, gazdă a manifestării. În faţa publicului romaşcan profe­sorul Ciobanu >>>

Primii fiori, autor Gh. A. M. Ciobanu

  • fiori

lansare Piatra Neamţ 18 mai 2005 Bibl. G. T. Kirileanu
Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kir ileanu” Piatra Neamţ, găzduieşte  un eveni­ment editorial remarcabil în cadrul căruia omul de cultură Gheorghe A.M. Ciobanu îşi lansează ultimele sale apariţii.
Este vorba de o serie de cinci volume apărute sub titlul simplu „Scrieri” la Editura Fundaţiei Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, şi volumul „Primii fiori”, apărat la Editura „Muşatinia” din Roman.

Recunoscut pentru erudiţia şi pregătirea sa profesională, atît ca dascăl, cît şi ca estetician şi muzicolog, Gheorghe A.M. Ciobanu, născut la Roman în urmă cu optzeci de ani, este şi autorul unor lucrări muzicale camerale (sonatine, sonate pentru vioară şi pian) prin care, dincolo de exerciţiul dificil al abordării unei forme clasice pretenţioase, definitivează şi modelul anticipativ de structură şi creaţie mu­zicală „ontifonismul”. Pasionat de istoria locală, este coautor al volumelor: „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă»” (1972), „Istoria oraşului Roman – 1392-1992″, „Societatea culturală «Roman 600»” (1992), şi autor al volumului de eseuri „Locul şi spiritul. Valori artistice din Roman” (1998) şi al impresionantului album „Irimescu, între statornicie şi zbor” lansat şi la Piatra Neamţ în 1999. Continuă lectura

Ioan Creţu – „Pisălogul” din clubul oamenilor cu suflet

peisaj romaşcan

peisaj romaşcan, pictură de Constantin Bârjoveanu

       „Constantin Bârjoveanu a apărut în această lume prea tîrziu ca să simtă cu adevărat viaţa de român prins în vîrtejul patriotismului, care a dus la crearea României Mari, dar prea devreme pentru a trăi, aşa cum îi plăcea, tumultul tranziţiei noastre. A fost un om aşezat între două lumi, cea trecută în hronicul vremilor şi aceea a paginilor de laptop. La întîlnirea care a adunat intelectualii romaşcani printre simezele Muzeului de Artă, loc de adunare şi Club al celor cu inimă şi suflet, pentru a fi re-prezentat Constantin Bârjoveanu, prin pictură, scriitură şi caricatură, am ajuns mai târziu. Ascultînd vorbele de bine despre nea Costică, l-am văzut, deodată, în colţul din dreapta sălii de la intrare. Şedea pe un scaun sculptat, între un tablou care reprezintă o biserică şi altul avînd imaginea unui sat troienit. Zâmbea şugubăţ, ca de obicei.

>>>

Epilog la „Pisălog” de Gh. A. M. Ciobanu

Constantin Bârjoveanu

Constantin Bârjoveanu

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la neferici­tul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai teri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă „mai ieri” era cu noi sau, mai bine zis, „lângă noi”. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – „Cronica pisălogului” – această, cu adevărat, o „Neterminată” – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neui­tata suită gazetărească a urbei noastre – „Gaze­ta de Roman” – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci „Cronica” bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri.

>>>

Muşatină Editură – Muşatinia, de Gh. A. M. Ciobanu

                          „Era firesc ca Cetatea sexacentenară a Romanului, ce şi-a alăturat, numai în ultima vreme, un „Microdicţionar în natură” al Oame­nilor de creaţie artistică, în care sunt cuprinse nume şi multe ca număr – peste două sute – şi mari ca valoare- Hogaş, Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Blecher, Antal, Zirra, Jora, Botez,  Celibidache, Soroceanu, Maxy – la care să mai adăugăm şi constelaţia oamenilor de ştiinţă – C. Istratty, Ionescu de la Brad, Cojocaru – să fie preţuită şi de o suită impresionantă de publicaţii peri­odice – „Ramura”, „Ritmul Vre­mii”, „Solia” – ca şi de la fel numeroasă serie de edituri şi tipografii – „Beram Tatăl” şi „Fiul”, „Viitorul”, „Casa Corpului Didac­tic” – ajungându-se, astăzi, ca o cul­minare, parcă, la alte câteva edituri-    „Metanoia”, „Seraphica” – pre­cum şi acea iară pereche, la care ne vom opri, în continuare: „Mu­şatinia” >>>

Constantin Noica în context european

  • Constantin NoicaConstantin Noica în context european

autor Emanuela Carmen Biru

„Lucrarea dovedeşte (…) că în filosofia lui Noica, între ontologie, fîlosofia limbii (a rostirii româneşti), morfologia culturii şi logică, e o unitate indisolubilă. >>>

Trăirea liniştită a neliniştii, de prof. Gh. A. M. Ciobanu: cronică literară

„Lirica muşatină duce mai departe  tradiţionala ei înărcătură de interogaţii poetizate, generate de existenţa umană şi de existenţialismul viziunii cotidiene al fiinţării.
Asistăm la un „non-stop” poetic, deschizător de  originalitate spontană şi sensibilitate, de arhitecturi versificante şi adîncimi, toate făcînd, dintr-un Roman „Muşat”, un Roman „rimat”, o insulă a meditaţiilor, aflată într-un ocean al tehnofililor.În librăriile de lîngă noi, un alt „lîngă noi”, versificat, aparţinînd profesoarei de literatură Cecilia Bănică Pal, semnat cu realismul timpurilor noastre – „Nelinişti fireşti” – grafiat contemporanic prin arta „penelului” lui Haidu şi toate întruchipate tipografic de către tînăra şi mult afirmata Editură locală, „Muşatinia”. >>>

Nelinişti fireşti

  • Nelinişti fireştinelinisti

autor Cecilia Bănică Pal

Romaşcanii iubitori de cultură, au fost sîmbătă, 11 decembrie 2004, mar­torii dublului eveniment, ce a avut loc, la ora amiezii, în incinta Muzeului de Artă Roman. >>>

Monografia satului Cordun

  • CordunMonografia satului Cordun  

autor: Constantin Tudor prefaţa: prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu

Monografia comunei Cordun, o lucrare complexă, a văzut lumina tiparului în Săptămîna Patimilor( aprilie 2004)  şi urmează să fie lansată imediat după Sărbătorile de Paşte. >>>

Pegasul dă cu copita, autor Constantin Bârjoveanu

  • pegasPegasul dă cu copita

Apărut Editura Muşatinia  Roman 2003 ISBN 973-86104-1-9

album Constantin Bârjoveanu, autori: Emilia Ţuţuianu şi Profira Bârjoveanu

  • album de pictură Constantin BârjoveanuCOPERTAALBUM

                                            ” La Muzeul de Artă din Roman în 3 mai 2003, a fost vernisată expoziţia comemorativ a artistului  romaşcan Constantin Bârjoveanu – parte integrantă a valorilor spirituale ale străvechei aşezări de la confluenţa Moldovei cu Siretul. >>>

Curcubeu într-o peniţă, autor Mădălina Gavrilă

Curcubeu

prefaţa EmiliaŢuţuianu

Volumu­l de debut al tinerei autoare Mădălina Gavrilă apărut în aprilie 2003, care este şi prima apariţie a Editurii romaşcane „Muşatinia”,  „Curcubeu într-o peniţă”, cuprinde poveşti şi povestiri, care au ca personaje principale ani­male. >>>

%d blogeri au apreciat asta: