Arhive pe etichete: Cultură

aniversare

aniversare Gh. A. M. Ciobanu

Oamenii de cultură şi-au sărbătorit decanul de vârstă 

Ieri,24 martie 2010, oamenii de cultură din Roman şi-au sărbătorit decanul de vârstă, pe cunoscutul şi îndrăgitul publicist, profesorul octogenar Gheorghe A.M. Ciobanu. Evenimentul a fost găzduit de Muzeul de artă, în ajunul aniversării celui care a venit pe lume în urmă cu 85 de ani.„Sărbătoarea a fost pregătită în mare taină. Oraşul este mic şi noi am dorit ca domul profesor să aibă parte de o petrecere surpriză, aşa că a fost invitat aici să ajute la rezolvarea unei probleme ce ţinea de organizarea unei expoziţii”, >>>

Un truditor al Scrisului Sacral de Gh. A. M. Ciobanu

„Lună de lună, stăbuna şi prea Sfânta Episcopie a Romanului dăruieşte, în sen­sul cel mai complex al cu-vântului, minunata sa întru­chipare publicistică, revista: „Cronica Romanului”, me­nită a „umbla din mînă-n mînă”, de a sta de vorbă, sin­cer, cu sufletele credincio­şilor şi de a mulţumi, de la o copertă la cealaltă, privirea evoluată a unor cititori a căror sensibilitate vizuală e formată sub aripile multico­lore ale curcubeelor croma­tice contemporane. O publi­caţie care repetă, în mic şi cu regularitate calendaristică, cuvintele sacre şi coloristica murală a unui interior de Biserică.

Şi undeva, într-un colţ retras al ei, de unde se întoarce ultima foaie, alături de un „sobor”‘ blagoslovit de colaboratori, se află şi numele truditorului con­deier, învăluit în tăcere, Dia­conul Ciprian Ignat.

Mai ieri, ca elev al nostru, la Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman, era de o totală şi personală participare la cur­surile de „Istoria Religiilor” şi „Acea a Filosofiei”, do­vedind, mai presus de orice, pasiunea. îl atrăgeau, ca pe nimeni altul, paralelismele, ca şi ineditul anumitor idei, ce erau comentate la ore. Continuă lectura

Ioan Creţu – „Pisălogul” din clubul oamenilor cu suflet

peisaj romaşcan

peisaj romaşcan, pictură de Constantin Bârjoveanu

       „Constantin Bârjoveanu a apărut în această lume prea tîrziu ca să simtă cu adevărat viaţa de român prins în vîrtejul patriotismului, care a dus la crearea României Mari, dar prea devreme pentru a trăi, aşa cum îi plăcea, tumultul tranziţiei noastre. A fost un om aşezat între două lumi, cea trecută în hronicul vremilor şi aceea a paginilor de laptop. La întîlnirea care a adunat intelectualii romaşcani printre simezele Muzeului de Artă, loc de adunare şi Club al celor cu inimă şi suflet, pentru a fi re-prezentat Constantin Bârjoveanu, prin pictură, scriitură şi caricatură, am ajuns mai târziu. Ascultînd vorbele de bine despre nea Costică, l-am văzut, deodată, în colţul din dreapta sălii de la intrare. Şedea pe un scaun sculptat, între un tablou care reprezintă o biserică şi altul avînd imaginea unui sat troienit. Zâmbea şugubăţ, ca de obicei.

>>>

Epilog la „Pisălog” de Gh. A. M. Ciobanu

Constantin Bârjoveanu

Constantin Bârjoveanu

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la neferici­tul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai teri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă „mai ieri” era cu noi sau, mai bine zis, „lângă noi”. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – „Cronica pisălogului” – această, cu adevărat, o „Neterminată” – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neui­tata suită gazetărească a urbei noastre – „Gaze­ta de Roman” – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci „Cronica” bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri.

>>>

Trecut-au anii dar fără „Pisălog”, in memoriam Constantin Bârjoveanu

picture9-004„Aşa l-am cunoscut în ultimii săi ani, ca pe „Pisălogul” de la „Gazetă” şi mai puţin cu numele-i de Bârjoveanu.

>>>

Muşatină Editură – Muşatinia, de Gh. A. M. Ciobanu

                          „Era firesc ca Cetatea sexacentenară a Romanului, ce şi-a alăturat, numai în ultima vreme, un „Microdicţionar în natură” al Oame­nilor de creaţie artistică, în care sunt cuprinse nume şi multe ca număr – peste două sute – şi mari ca valoare- Hogaş, Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Blecher, Antal, Zirra, Jora, Botez,  Celibidache, Soroceanu, Maxy – la care să mai adăugăm şi constelaţia oamenilor de ştiinţă – C. Istratty, Ionescu de la Brad, Cojocaru – să fie preţuită şi de o suită impresionantă de publicaţii peri­odice – „Ramura”, „Ritmul Vre­mii”, „Solia” – ca şi de la fel numeroasă serie de edituri şi tipografii – „Beram Tatăl” şi „Fiul”, „Viitorul”, „Casa Corpului Didac­tic” – ajungându-se, astăzi, ca o cul­minare, parcă, la alte câteva edituri-    „Metanoia”, „Seraphica” – pre­cum şi acea iară pereche, la care ne vom opri, în continuare: „Mu­şatinia” >>>