Arhive pe etichete: cultura romascana

Ecouri – Ioan Ţepordei

scan0002

Victoria Petrea – FRÂNTURI, ECOURI, SEMNE (1967-2013)

Petrea„De va veni la tine vântul,
Şoptind povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te-nfrângă,
Durerea lui să nu te doară” (cântec)

În cele ce urmează nu voi încerca nici să fac un panegiric aducând elogii celui care a făcut parte integrantă din viaţa mea, pe lumea aceasta, în calitate de fiu timp de 46 de ani, 3 luni şi 2 zile, nici să aduc acuze unora sau altora (care, poate,au fost „uneltele” Domnului în împlinirea destinului karmic sau de cauzalitate imediată) pentru cele întâmplate, nici să mă lamentez exagerat sau să mă victimizez (deşi ar fi explicabil dată fiind situaţia), ci mă voi strădui, cu posibilităţile mele, să atribui un oarecare sens unui eveniment (trecerea lui Alexandru într-o altă dimensiune) care, după umila logică pământeană, nu pare să aibă aşa ceva (deşi „nuntă fără minciună şi moarte fără pricină” nu există). >>>

Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, autor Vasile Ursachi

1Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, autor Vasile Ursachi

 ,,Volumul Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti, semnat de ilustrul doctor cercetător Vasile Ursachi – certifică încă o dată importanţa descoperirii de la Simioneşti pentru istoria locurilor şi a poporului român în arealul carpato-danubiano-pontic cu referire la judeţul Neamţ şi zona comunei Cordun.

Mândria de a fi simioneştean şi cordunean, prin nobila origine geto-dacică îşi află certificarea în această lucrare ştiinţifică dedicată păstrării celor mai importante dovezi ale istoriei înaintaşilor noştri.”     editor Emilia Ţuţuianu Dospinescu

Identităţi artistice la Roman, autor Minodora Ursachi

„Dorinţa de a cuprinde întreg domeniul artei romaşcane cât şi sinteza elementelor ce îi particularizează pe artiştii care au expus la Muzeul de Artă Roman ne conectează pe noi toţi, cei care citim această carte, la marele nucleu al artei universale. Nu este mai mare bucurie decât de a picta şi de a dărui frumuseţe oamenilor. Zborul unui artist, în permanentă confruntare cu el însuşi şi clipa de popas a acestui zbor ne este dăruit de o distinsă doamnă a culturii romaşcane – Minodora Ursachi – care scoate la lumină filoanele de aur ascunse de timp şi uitare din istoria artiştilor plastici care au poposit în cetatea urbei muşaţine.”  (Emilia Ţuţuianu Dospinescu)

Identitati artistice la Roman.2Minodora Ursachi, muzeograf, fondatoarea Muzeului de Artă din Roman, fost director al instituţiei de cultură, face o surpriză plăcută iubitorilor de artă şi nu numai. Pe 22 martie, Minodora Ursachi îşi va lansa cea mai recentă apariţie editorială. “Identităţi artistice la Roman”, lucrare apărută în acest an la Editura “Muşatinia” din Roman, este un dicţionar care însumează 142 de artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi, critici de artă – din Roman şi din zona limitrofă – Avereşti, Bozieni, Gâdinţi, Gherăeşti, Horia, Sagna, Spiridoneşti, Tămăşeni, Trifeşti- sau care au fost în trecere prin Roman.“Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât fiecare operă îşi găseşte locul într-un univers de creaţie”, scrie, în prefaţa lucrării, Emilia Țuţuianu, directorul Editurii “Muşatinia”.

Lucrarea reprezintă o sursă importantă de informaţii, atât pentru specialiştii din domeniu, cât şi pentru cititorii interesaţi, privind creaţia unor artiști cu un loc aparte în dezvoltarea artei româneşti sau în spaţiul bogat şi dinamic al mişcării artistice locale. “Iniţativa apariţiei acestei cărţi s-a născut din necesitatea cunoaşterii contribuţiei acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local. Lucrarea oferă imaginea activităţii acestor impresionante identităţi artistice, care au dat artei româneşti amploare, diversitate şi profunzime. Unele s-au născut aici sau au fost adoptaţ, altele au făcut studii la diferite şcoli, au fost profesori, au avut activitate expoziţională sau au poposit deseori în oraşul Roman. Mulţi dintre artişti figurează cu lucrări în patrimoniul Muzeului de Artă din Roman, a cărui expoziţie permanentă este structurată pe reflectarea creaţiei lor artistice, integrate în perioada interbelică şi în cea contemporană”, scrie Minodora Ursachi.

***

Constantin Tomşa: Un excelent dicţionar–album de artă, la Roman

 După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu.

În mai puţin de 250, Minodora Ursachi a alcătuit o sută patruzeci şi două de fişe pentru tot atâţia artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi – fiecare text fiind compartimentat în trei părţi: date biografice, comentariu critic asupra valorii estetice şi un grupaj de reproduceri reprezentative pentru personalitatea artistică respectivă, în total 335 de imagini, transformând dicţionarul într-un veritabil album de artă, realizat în condiţii grafice excelente, primul de acest fel alcătui vreodată la Roman.

Nu este lipsit de importanţă că lucrarea Minodorei Ursachi este completată cu o bibliografie (15 titluri de referinţă în domeniul artelor plastice) şi un index, ambele „piese” completând ţinuta ştiinţifică a cărţii. Mai menţionăm că autoarea a avut în vedere mai multe categorii de artişti incluşi în dicţionar: născuţi şi trăitori în Roman şi în împrejurimi (Avereşti, Bozieni, Gherăeşti, Sagna, Spiridoneşti, Trifeşti), în trecere ori stabiliţi în localitate sau doar prezenţi, de-a lungul anilor, pe simezele Muzeului de Artă din oraş, în expoziţii colective, personale şi chiar cei ale căror lucrări alcătuiesc colecţiile instituţiei.

Dicţionarul-album al Minodorei Ursachi, născut, după cum mărturiseşte autoarea, din dorinţa de a face cunoscută contribuţia „acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local”, a fost realizat pe baza unei experienţe de o viaţă a autoarei – fondator, muzeograf şi director al Muzeului de Artă din Roman (1970-2000) – , experienţă dublată de o muncă asiduă de documentare în domeniul atât de vast al artelor plastice, de o acribie aparte, de o pricepere de profesionist şi, nu în ultimul rând, de talentul, de harul cu care a fost înzestrată în folosirea meşteşugită a cuvântului.

http://zch.ro/un-excelent-dictionar-album-de-arta-la-roman/

***

Nelu Grădeanu – Impresii de lectură

Nelu Grădeanu

Nelu Grădeanu

Fiecare localitate, mai mare sau mai mică, deţine un patrimoniu material şi spiritual uman cu care se prezintă in istorie şi care contribuie la dezvoltarea unei ţări.
Nici oraşul Roman nu face excepţie, ba aş zice că se situează, la bursa reală a valorilor, înaintea multor oraşe cu pretenţii de răsărit de soare în sfera culturală. Patrimoniul uman ce activează, identifică şi cercetează istoria culturală, economică şi socială a unei localităţi, este relativ restrâns. Aceste personalităţi locale, de cele mai multe ori, sunt în egală măsură preţuite şi invidiate. Noi, concetăţenii şi beneficiarii muncii lor, ar trebui să-i preţuim la justa lor valoare! Oraşul Roman a ştiut să-şi preţuiască valorile, personal constatând lucrul acesta vis-à-vis de ilustrul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, personalitate unică în spaţial citadin actual.
Voi face referire la munca şi personalitatea unui alt intelectual romaşcan, d-na Minodora Ursachi, reputat muzeograf şi cercetător de anvergură naţională, care şi-a dedicat întreaga viaţă Muzeului de Artă din Roman, promovând artiştii locali şi prezentând publicului romaşcan, de-a lungul unei vieţi, variate evenimente din lumea artelor plastice. Cu ocazia venirii mele la Roman, domnia sa mi-a oferit o recentă apariţie editorială şi anume volumul Identităţi artistice la Roman, lucrare editată la prestigioasa editură Muşatinia condusă cu pricepere de o altă distinsă doamnă a spaţiului spiritual muşatin, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, cea care semnează şi prefaţa acestei cărţi. Citind-o, am regăsit în paginile ei artişti dragi şi personalităţi venerate de mine, precum eseistul Gheorghe A. M. Ciobanu şi criticul de artă Valentin Ciucă. Cu nostalgie am lecturat pagina dedicată primului meu profesor de desen, prof. Constantin Chiţimuş

După lecturarea cărţii, am constatat că, în viziunea d-nei Minodora Ursachi, ,,identitate artistică” este nu acel creator plastic care se împăunează cu diplome, mai nou, doctorate, sau colecţionarul diplomelor de excelenţă şi membru în diferite asociaţii şi comisii, cu multă impresie de formă şi publicitate dar prea puţină valoare de fond, artistică. Cu siguranţă, Minodora Ursachi nu şi-a dorit un dicţionar de ţinută academică, am rezerve că în lumea artei s-ar putea realiza un asemenea dicţionar, având în vedere gradul de subiectivitate, ştiindu-se şi exagerarea majorităţii artiştilor în privinţa realizărilor personale, mai mult sau mai puţin meritorii pentru posteritate.
Parcurgând paginile cărţii, mi-am imaginat-o pe d-na Minodora Ursachi la un ghişeu imaginar, de evidenţă a creatorilor plastici care fie s-au născut, fie au tranzitat oraşul Roman cu expoziţii personale, dar care şi-au dorit, prin opera lor, să contribuie la identitatea artistică a urbei muşatine, menţionaţi fiind astfel în memoria spaţiului spiritual romaşcan.
Regăsim personalităţi aşezate temeinic în loja istoriei, artişti ai momentului dar şi aspiranţi la gloria eternă. A procedat bine d-na Ursachi cuprinzându-i în cartea sa? Eu zic că da! Îndelungata activitate muzeografică şi de manager a unei instituţii culturale ca Muzeul de Artă din Roman i-a demonstrat autoarei că timpul şi numai timpul, este acela care cerne valorile şi aşează ierarhiile. Cu siguranţă că a văzut tablouri realizate de artişti cu diplome şi premii, dar a căror creaţii artistice zăceau în beciurile vre-unui muzeu, iar lucrări de suflet a unor artişti mai puţin inspiraţi în a-şi colecţiona diplome de studii, merite de excelenţă, să facă obiectul admiraţiei iubitorilor de artă. Nici nu putea proceda altfel, când în proximitatea domniei sale se află un prieten şi colaborator ce deţine ,,doar” o diplomă de licenţă în drept, dar care a candidat la 5 facultăţi şi a predat 63 de discipline ca profesor de liceu, pentru oraşul Roman fiind un adevărat ,,Patriarh al culturii”, nimeni altul decât eseistul Ghe. A. M. Ciobanu.
Probabil că toate aceste experienţe au determinat-o pe Minodora Ursachi să scrie o carte de suflet şi pentru toate sufletele, recenta apariţie editorială fiind un gest de reverenţă faţă de ,,identităţile” cu valoare de eternitate sau a celor cu un viitor artistic mai puţin fast.
Nu în ultimul rând remarc prezentarea şi calitatea cărţii, de adevărat album de artă şi dicţionar de autori, îmbinând prezentarea practică şi concisă, în condiţii grafice de excepţie, cu armonia artistică a prezentării creatorilor şi calitatea reproducerii operelor artiştilor din dicţionar, rod al implicării şi contribuţiei editurii Muşatinia, prin d-na editor Emilia Ţuţuianu, la această deosebită şi atrăgătoare formă de prezentare a volumului.
Cartea Identităţi artistice la Roman personal o văd ca un buchet de flori dăruit cititorilor spre încântare, iar timpului spre alegere, a numelor de artişti ce fi-vor păstrate ca flori nemuritoare sau a celor ce se vor ofili în neaducere aminte.

Pictor Nelu Grădeanu

Gh. A. M. Ciobanu – „Portrete printre rame”

Supranumit, pe buna dreptate – parintele culturii romascane – Gheorghe A. M. Ciobanu îmbogateste Opera sa cu un nou volum intitulat “Portrete printre rame”.
Noutatea volumului consta în realizarea unei suite de portrete, închise între acele înguste limite impuse de timp si spatiu, constituind Istoria unei vieti.
Tipare umane, nu simboluri, cu oameni adevarati, creionati din amintiri, sentimente, gânduri descriptive, oratorice, ne sunt dezvaluite cu umor si spontaneitate, trasatura specifica stilului artistic ce îl caracterizeaza.
Armonia dintre Omul si Scriitorul Gheorghe A. M. Ciobanu a fost si este una dintre cele mai desavârsite, pe masura spiritului si vastei sale culturi, pe masura sensibilitatii sale de exceptie.
„Autorule, unde esti?”…dramatica interogatie pe care Gheorghe A. M. Ciobanu, si-o pune – ajuns în toamna de aur cautând, chiar si acum, posibile raspunsuri.

editor Emilia Tutuianu Dospinescu

O viaţă în slujba semenilor

  • cozarescuO viaţă în slujba semenilor  doctorul Epifanie Cozărăscu

Apărută în luna martie a anului 2011, cu o prefaţă a  volumului realizată de conf. univ. dr. Octavian Buda de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti şi coperta realizată de ing. Dorin Dospinescu coordonator Ed. Muşatinia.  În sumar se regăsesc articole semnate de prof. Laurenţiu Dan Leoreanu , dr. Ioan Chereji (preşedinte al Societăţii de Istorie a Medicinei şi Farmaciei din Roman), dr. Octav Clocotici (colaborator de o viaţă al dr. Cozărescu), prof. Ghe. A. M. Ciobanu, >>>

lansare „Primii fiori”, Roman 19 mai 2005, Muzeul de Artă

fiori

Muzeul de Artă din Roman a găzduit, ieri, un eveniment deosebit. Profesorul Glteorghe A. M. Ciobanu – invitat de atîtea ori pentru a prezenta creaţiile celor care au îndrăznit să iasă la rampă – a fost, de această dată, gazdă a manifestării. În faţa publicului romaşcan profe­sorul Ciobanu >>>

Primii fiori, autor Gh. A. M. Ciobanu

  • fiori

lansare Piatra Neamţ 18 mai 2005 Bibl. G. T. Kirileanu
Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kir ileanu” Piatra Neamţ, găzduieşte  un eveni­ment editorial remarcabil în cadrul căruia omul de cultură Gheorghe A.M. Ciobanu îşi lansează ultimele sale apariţii.
Este vorba de o serie de cinci volume apărute sub titlul simplu „Scrieri” la Editura Fundaţiei Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, şi volumul „Primii fiori”, apărat la Editura „Muşatinia” din Roman.

Recunoscut pentru erudiţia şi pregătirea sa profesională, atît ca dascăl, cît şi ca estetician şi muzicolog, Gheorghe A.M. Ciobanu, născut la Roman în urmă cu optzeci de ani, este şi autorul unor lucrări muzicale camerale (sonatine, sonate pentru vioară şi pian) prin care, dincolo de exerciţiul dificil al abordării unei forme clasice pretenţioase, definitivează şi modelul anticipativ de structură şi creaţie mu­zicală „ontifonismul”. Pasionat de istoria locală, este coautor al volumelor: „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă»” (1972), „Istoria oraşului Roman – 1392-1992″, „Societatea culturală «Roman 600»” (1992), şi autor al volumului de eseuri „Locul şi spiritul. Valori artistice din Roman” (1998) şi al impresionantului album „Irimescu, între statornicie şi zbor” lansat şi la Piatra Neamţ în 1999. Continuă lectura

Un truditor al Scrisului Sacral de Gh. A. M. Ciobanu

„Lună de lună, stăbuna şi prea Sfânta Episcopie a Romanului dăruieşte, în sen­sul cel mai complex al cu-vântului, minunata sa întru­chipare publicistică, revista: „Cronica Romanului”, me­nită a „umbla din mînă-n mînă”, de a sta de vorbă, sin­cer, cu sufletele credincio­şilor şi de a mulţumi, de la o copertă la cealaltă, privirea evoluată a unor cititori a căror sensibilitate vizuală e formată sub aripile multico­lore ale curcubeelor croma­tice contemporane. O publi­caţie care repetă, în mic şi cu regularitate calendaristică, cuvintele sacre şi coloristica murală a unui interior de Biserică.

Şi undeva, într-un colţ retras al ei, de unde se întoarce ultima foaie, alături de un „sobor”‘ blagoslovit de colaboratori, se află şi numele truditorului con­deier, învăluit în tăcere, Dia­conul Ciprian Ignat.

Mai ieri, ca elev al nostru, la Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman, era de o totală şi personală participare la cur­surile de „Istoria Religiilor” şi „Acea a Filosofiei”, do­vedind, mai presus de orice, pasiunea. îl atrăgeau, ca pe nimeni altul, paralelismele, ca şi ineditul anumitor idei, ce erau comentate la ore. Continuă lectura

Epilog la „Pisălog” de Gh. A. M. Ciobanu

Constantin Bârjoveanu

Constantin Bârjoveanu

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la neferici­tul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai teri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă „mai ieri” era cu noi sau, mai bine zis, „lângă noi”. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – „Cronica pisălogului” – această, cu adevărat, o „Neterminată” – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neui­tata suită gazetărească a urbei noastre – „Gaze­ta de Roman” – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci „Cronica” bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri.

>>>

Trecut-au anii dar fără „Pisălog”, in memoriam Constantin Bârjoveanu

picture9-004„Aşa l-am cunoscut în ultimii săi ani, ca pe „Pisălogul” de la „Gazetă” şi mai puţin cu numele-i de Bârjoveanu.

>>>

Muşatină Editură – Muşatinia, de Gh. A. M. Ciobanu

                          „Era firesc ca Cetatea sexacentenară a Romanului, ce şi-a alăturat, numai în ultima vreme, un „Microdicţionar în natură” al Oame­nilor de creaţie artistică, în care sunt cuprinse nume şi multe ca număr – peste două sute – şi mari ca valoare- Hogaş, Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Blecher, Antal, Zirra, Jora, Botez,  Celibidache, Soroceanu, Maxy – la care să mai adăugăm şi constelaţia oamenilor de ştiinţă – C. Istratty, Ionescu de la Brad, Cojocaru – să fie preţuită şi de o suită impresionantă de publicaţii peri­odice – „Ramura”, „Ritmul Vre­mii”, „Solia” – ca şi de la fel numeroasă serie de edituri şi tipografii – „Beram Tatăl” şi „Fiul”, „Viitorul”, „Casa Corpului Didac­tic” – ajungându-se, astăzi, ca o cul­minare, parcă, la alte câteva edituri-    „Metanoia”, „Seraphica” – pre­cum şi acea iară pereche, la care ne vom opri, în continuare: „Mu­şatinia” >>>

Constantin Noica în context european

  • Constantin NoicaConstantin Noica în context european

autor Emanuela Carmen Biru

„Lucrarea dovedeşte (…) că în filosofia lui Noica, între ontologie, fîlosofia limbii (a rostirii româneşti), morfologia culturii şi logică, e o unitate indisolubilă. >>>

,,Pegasul dă cu peniţa” de prof. Gh. A. M. Ciobanu – cronică literară

„Mult tînăra Editură romaşcană – „Muşatinia” – a scos de sub tipar, în aceste zile, de început de mai 2003,  două volume din creaţia mult talentatului şi preamult mod­estului mînuitor de vorbe şi imagi­ni al oraşului nostru, Constantin Bârjoveanu.
E vorba de un album de pictură, cuprinzînd creaţia sa plastică, pre­cum şi de „integrala” poetică a acestuia, avînd pe copertă inspira­tul titlu: „Pegasul dă cu copita”. E o „integrală” a unor întruchipări lirice independente, deoarece versificaţii spontane, însumate în textul narativ al unor tablete în proză, vom întîlni şi în volumul următor, al treilea, care va cuprinde popularele sale „Cronici ale pisălogului”.

„Pegasul” de acum e oarecum „bilingv”, deoarece conţinutul său este ilustrat, de vreo zece ori, cu o grafică adecvată şi, mai ales, „bârjoveniană”. O reîntîlnire, ast­fel, cu polivalenţa creatoare a aceluia care, o viaţă întreagă a pretins, dar nu a şi convins, că el doar, pe planetă, „a existat”. Continuă lectura

Pegasul dă cu copita, autor Constantin Bârjoveanu

  • pegasPegasul dă cu copita

Apărut Editura Muşatinia  Roman 2003 ISBN 973-86104-1-9

album Constantin Bârjoveanu, autori: Emilia Ţuţuianu şi Profira Bârjoveanu

  • album de pictură Constantin BârjoveanuCOPERTAALBUM

                                            ” La Muzeul de Artă din Roman în 3 mai 2003, a fost vernisată expoziţia comemorativ a artistului  romaşcan Constantin Bârjoveanu – parte integrantă a valorilor spirituale ale străvechei aşezări de la confluenţa Moldovei cu Siretul. >>>

Curcubeu într-o peniţă, autor Mădălina Gavrilă

Curcubeu

prefaţa EmiliaŢuţuianu

Volumu­l de debut al tinerei autoare Mădălina Gavrilă apărut în aprilie 2003, care este şi prima apariţie a Editurii romaşcane „Muşatinia”,  „Curcubeu într-o peniţă”, cuprinde poveşti şi povestiri, care au ca personaje principale ani­male. >>>