critică literară

de Constantin Tomşa articol din Revista Apostolul

„Aniversarea atestării documentare a unei localităţi, a unei instituţii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dată, mari energii umane, în fruntea acestora situându-se intelectualii de prestigiu, care se bucură de aprecierea unanimă a semenilor.

Aşa s-a întâmplat şi cu ocazia împlinirii, în 2008, a 600 de ani de existenţă a Episcopiei Romanului, când au avut loc prestigioase manifestări cultural-religioase, incluse într-un amplu program, manifestări concepute şi organizate cu binecuvântarea preacuviosului dr. Ioachim Băcăuanul, actualul arhiereu vicar al Episcopiei de pe malurile Moldovei. Din această stare de emulaţie spirituală, s-au născut câteva lucrări de referinţă ce vor rămâne la loc de cinste în patrimoniu] culturii române. Datorită doamnei Emilia Ţuţuianu Dospinescu, distins editor, director al Editurii Muşatinia din Roman, am beneficiat şi noi de două lucrări de excepţie: Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, de Melchisedec Ştefănescu (2008) şi Melchisedec Ştefănescu lumina ortodoxiei româneşti (2009), de prof, univ. dr. emerit Tudor Ghideanu, maşter Filosofic Creştină şi Dialog Cultural, de la Universitatea Alexandru loan Cuza din Iaşi, cel care s-a îngrijit şi de ediţia cărţii amintită mai sus, elaborând un studiu introductiv, transliterarea, notele şi comentariilepentru editarea lucrării.

Acest studiu monografic, dedicat Episcopului Melchisedec (n. în ziua de 16. 02. 1823, la Gârcina, jud. Neamţ), una dintre marile personalităţi ale culturii române din secolul al XDC-lea şi din toate timpurile, desigur nu este singura exegeză a operei ilustrului ierarh (v. notele din subsolul lucrării), dar abia acum putem spune, fără teama de a greşi, că ne aflăm în faţa unei întreprinderi pe potriva dimensiunii celui pe care Bogdan Petriceicu Hasdeu îl considera fără îndoială, bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri.

Studiul distinsului profesor, subintitulat printr-o metaforă inspirată Lumina ortodoxiei româneşti este precedat de o prefaţă (Episcopul Melchisedec Ştefănescu un ierarh plurivalent), semnată de preasfinţia sa Ioachim Băcăuanul, sub a cărei binecuvântare a apărut cartea, în anul când s-au împlinit 130 de ani de la intronizarea ilustrului cărturar în scaunul episcopal de la Roman, şi un scurt dar consistent Preambul al autorului care prezintă o fişă biobibliografică a marelui cărturar, după care Tudor Ghideanu îşi structurează lucrarea în trei părţi ce conţin împreună opt capitole. De la prima la ultima pagină a cărţii, autorul se dovedeşte un bun cunoscător al vieţii înaltului prelat ortodox şi, în acelaşi timp, un cercetător atent şi acribios al operei acestuia, în relaţie cu alte opere de mare interes din istoria culturii româneşti din toate timpurile, opere ce s-au constituit în bibliografia consultată în vederea elaborării acestei lucrări, devenite de referinţă din momentul editării de acum.

Ca unul ce a editat opera de căpetenie a lui Melchisedec Ştefănescu, Tudor Ghideanu dedică mai bine de jumătate din paginile acestui volum primelor două părţi ale studiului analizei celor două cronici: Chronica Huşilor şi Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, propunându-şi de la început să demonstreze, reuşind cu prisosinţă, că fiul preotului Petru Ştefănescu din Gârcina, Judeţul Neamţ, format şi la vetrele de cultură spiritualădin apropierea locului natal, intronizat episcop al Romanului în ziua de 3 aprilie 1879, a fost hărăzit de Dumnezeu cu geniul vederii enciclopedice: istoric, teolog, lingvist,, geograf, poliglot, filosof, folclorist […] estetician şi critic de artă etc. Argumentaţia sa este susţinută cu citate desprinse din opere de certă valoare, de la Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir, la monografia preotului mitropolitan Scarlat Porcescu, precum şi a

unor documente emise de cancelariile domneşti ale lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi a altor domni cu nume mai puţin răsunătoare, toate aceste surse fiind folosite şi de Episcopul Cărturar. Mai mult, autorul prezentului studiu nu se limitează doar la o descriere liniară a ideilor şi a argumentaţiei Episcopului Melchisedec, ci îşi prezintă opiniile proprii, fiind de aceeaşi părere sau nu cu anumite chestiuni puse în discuţie, dând anumite explicaţii întregitoare, explicative, referitoare la anumite documente din diferite epoci istorice, documente considerate mai puţin cunoscute de către potenţialul cititor.

Tudor Ghideanu ţine în mod deosebit să sublinieze probleme deosebit de importante, puse în discuţie de Episcopul Melchisedec în opera sa, privind: istoria limbii şi a literaturii române şi evoluţia lor în timp (v. Partea I, cap. I., § 1. întru apărarea ortodoxiei şi a bisericii)-, relaţia bisericii, de-a lungul anilor, cu oamenii de la putere (v. Partea a Il-a, cap. II, § 2. Atletul iubirii vieţii mai înainte de veci); intrigile a căror victimă a fost academicianul ierarh, despre care aflăm din corespondenţa acestuia adunată şi dată publicităţii în 1909 de Constantin C. Diculescu (v. Partea a Il-a, cap. II, §3. Epistolarul…)’, lupta cu protestantismul; implicarea papalităţii în problemele Orientului ortodox; propaganda catolică în orientul ortodox, fără a mai vorbi despre pertinentele comentarii referitoare la istoria Romanului şi la cele două episcopii: de Huşi şi de Roman.

Nu pot fi trecute cu vederea nici cele două comentarii interesante incluse în acest studiu, care reţin atenţia cititorului, mai mult sau mai puţin avizat. Unul se referă la Cazania mitropolitului Varlaam, cea dintâi carte ieşită din Tipografia Mănăstirii Trei Ierarhi (Trisfetitele) din laşi, comentariu bazat pe citate din Cartea românească de învăţătură şi, mai ales, pe aprecierile lui Ni colac Cartojan din Istoria literaturii române vechi (Bucureşti Ed. Minerva, 1980), autorul studiului reuşind să redea chiar şi parţial atmosferei epocii secolului al XVII.lea, din istoria românilor şi, implicit, a istoriei Bisericii Ortodoxe Române.

Al doilea comentariu la care facem referire este cel intitulat Divina poesie Dosoftei, ce pune în discuţie Psaltirea Sfântului Prooroc David (cunoscută mai ales sub denumirea Psaltirea în versuri), a celui care a fost unul din predecesorii lui Melchisedec în scaunul episcopal de la Roman (din 1659 şi ajuns mitropolit al Moldovei în 1671), pe care strălucitul său urmaş, în Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, îl apreciază ca cel atât de renumit între ierarhii Moldovei, ca om de litere […] şi continuă citându-1 pe cronicarul IonNeculce: in ţara noastră pe acele vremi nu se afla om ca acela.

In cele câteva pagini dedicate acestui generos subiect, profesorul Tudor Ghideanu, citând copios din zisele mitropolitului Melchisedec, dar mai ales din Psaltirea în versuri, este de părere că întreprinderea lui Melchisedec, pentru Dosoftei – sanctificat la Iaşi în ziua de 14 octombrie 2005- este un adevărat studiu de estetică a versului şi poeticii ritmului, de care a dat dovadă mitropolitul.

Dar, cartea distinsului profesor nu poate ti cunoscută printr-o semnalare, chiar şi în extenso. Ea trebuie citită cu atenţie, trebuie studiată, de acei care sunt realmente interesaţi de trecutul nostru istoric, cultural şi creştin. Fără intenţia de a ştirbi valoarea studiului, aşa cum ne este acum prezentat, ne permitem să facem o observaţie, de care, la o viitoare ediţie, autorul ar putea să ţină seama sau nu. Avem în vedere faptul că o bibliografie pusă la dispoziţia cititorului, într-o formă sistematică, la sfârşitul căiţii, şi nu risipită în notele de subsol sau în textul comentariului, precum şi un indice de nume, ar fi sporit valoarea academică a acestui, şi aşa, valoros eseu. Încheiem modesta noastră prezentare a cărţii profesorului Tudor Ghideanu, remarcând, deşi în ultimele rânduri, condiţiile grafice excelente, corectitudinea redactării şi tehnoredactării textului, aspectul general de carte bibliofilă, toate datorate Editurii Muşatinia, şi de această dată.”

Anunțuri

Tag-uri:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s