Arhive pe etichete: Cronică

însemnări

,,La umbra timpului’’  însemnări despre un poet
de  Mihai Ştirbu

„Sâmbătă 19 februarie 2011, sala mare a Muzeului de Artă Roman a devenit din nou neîncăpătoare,deoarece foşti elevi, foşti colegi sau pur şi simplu oameni iubitor de noutate, s-au adunat pentru a serba într-un mod deosebit apariţia celui de-al treilea volum de versuri al doamnei profesoare Cecilia Bănică Pal , după,,Nelinişti fireşti’’ şi ,,Sentimente metalizate’’. Într-un mod diferit,  fiindcă momentul a fost, la propriu, de încântare şi datorită grupului vocal al Casei Armatei, şi datorită celor două eleve ale Şcolii de Muzică,,Sergiu Celibidache’’ din Roman, talentate şi aplaudate cu bis. Pentru că recitarea versurilor din noul volum ,,La umbra timpului” >>>

note

Olneofonismul 

de Ovidiu Trifan

” Compozitorul şi muzicologul Zeno Vancea compara procesul de evoluţie a unui fenomen muzical cu formarea unui atol de corali prin asocierea a mii şi mii  de corali care cresc unii peste alţii, neştiuţi de nimeni, până când se iveşte un vârf pe întinsul mării, dar, care estecontribuţia fiecărui „coral” în parte, este mai puţin cunoscut. Aşa a apărut probabil, pe nesfârşitele orizonturi ale cunoaşterii şi un vârf numit Ciobanu >>>

Un “Melidonium” pornit spre zbor înalt

de Gh. A. M. Ciobanu

“Alături de numeroase alte tradiţii culturale ale Urbei noastre, să ne oprim şi la aceea a Revistelor cu conţinut religios sau laic, publicaţii care s-au impus, la vremea lor, iar, după trecerea anilor, au devenit „personaje” neegalate, în Arhiva literară a poporului nostru. Să amintim dintre acestea, doar „Cuvîntul dăscălesc”, „Solia”, care, din multe puncte de vedere, repeta muşatinic neegalata „Gândirea” de la Cluj, sau adolescentina „Şcoala nouă”, a romanvodistului Ibrăileanu.

O revistă culturală a trebuit >>>

critică literară

de Constantin Tomşa articol din Revista Apostolul

„Aniversarea atestării documentare a unei localităţi, a unei instituţii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dată, mari energii umane, în fruntea acestora situându-se intelectualii de prestigiu, care se bucură de aprecierea unanimă a semenilor.

Aşa s-a întâmplat şi cu ocazia împlinirii, în 2008, a 600 de ani de existenţă a Episcopiei Romanului, când au avut loc prestigioase manifestări cultural-religioase, incluse într-un amplu program, manifestări concepute şi organizate cu binecuvântarea preacuviosului dr. Ioachim Băcăuanul, actualul arhiereu vicar al Episcopiei de pe malurile Moldovei. Din această stare de emulaţie spirituală, s-au născut câteva lucrări de referinţă ce vor rămâne la loc de cinste în patrimoniu] culturii române. Datorită doamnei Emilia Ţuţuianu Dospinescu, distins editor, director al Editurii Muşatinia din Roman >>>

note  Dual muşatin de spirit- Melidon

de  Gh. A. M. Ciobanu
„Tradiţionala vatră de cultură a Romanului păşeşte, acum, la început de nou Mileniu, cu două arcade de spiritualitate, una generată cu cinci sferturi de veac în urmă – Biblioteca publică – şi cealaltă, existentă de curînd – Societatea Culturală şi Revista ei – amândouă purtând pe frontispiciul lor de înţelepciune numele cărturarului muşatin, George Radu Melidon, de unde şi denumirea publicaţiei de „Melidonium”. Două popasuri de altitudine şi demiurgism, amîndouă dăruind aripi de zbor culturii poporului nostru şi poporenilor aflaţi aici, la străbuna confluenţă moldavo-sireteană. >>>

note

Note de lector

de Constantin Tomşa

„Printre personalităţile culturii române din secolul al XlX-lea şi din toate timpurile, la loc de cinste, şi-a înscris numele şi Episcopul Melchisedec (Mihai Ştefănescu, n. în ziua de 16. 02. 1823, la Gîrcina, jud. Neamţ, în familia preotului Petru Ştefănescu), cel care, la douăzeci de ani, a îmbrăcat haina monahală şi care, trecut prin mai „multe şcoli înalte”, a fost profesor la Seminarul de la Socola, director şi profesor la cel din Huşi; a slujit Biserica Ortodoxă Română şi ca membru în diferite delegaţii cu misiuni diplomatice (Petersburg – 1868, Bonn – 1875), ca Episcop al Dunării-de-Jos (1865-1879) si al Romanului (1879 – 1892, anul când a decedat). >>>

însemnări

„Muşatinia” redă Episcopiei şi Romanului pe Melchisedec  

Gh. A. M. Ciobanu – Roman 600

„În această săptămînă care precede prăznuirea Prea Cuvioasei Sfinte Parascheva, patroana spirituală a urbei noastre muşatine, Episcopia Romanului rotunjeşte şase secole de existenţă binecuvântată, păstorind cu modestie, dar şi cu înţelepciune bisericească, peste toţi cei care au scoborât, secol după secol, din izvoarele creştinismului carpatin. E un moment de răscruce în lupta istorică dusă de un popor în numele Sfintei Cruci. Şase secole de la prima atestare documentară şi de la ultima confirmare arheo­logică. >>>

cronică literară

 Între „Mioriţa” şi „Decasofia”

de Alex Mitu

„Începând din acest an, iubitorii de lectură, pasionaţi de filosofie, eseuri, aforisme dar şi juriştii, pot găsi în librării cîteva volume reprezentative , chintesenţă a experienţei acumulată de maestrul Gbeorghe A.M. Ciobanu. Curînd, vor vedea lumina tiparului cîteva manuscrise aflate pe masa de lucru a Patriarhului Culturii romaşcane, cum este numit domnia sa. Gheorghe A.M. Ciobanu ne-a vizitat la acest început de an, aducînd acea extraordinară lumină care îmblînzeşte orice loc, oricît de întunecat de trăiri urâte. „Eu mi-am pus nenumărate dorinţe în acest an. Mă întreb, însă, ce proiecte are anul 2007 cu mine. Ştiu că socotelile făcute şi cele din clepsidră nu întotdeauna se potrivesc. >>>

cronică

O constelaţie de monoloage literare

de Gh. A. M. Ciobanu

„O zicere populară, la fel de înţeleaptă ca toate celelalte, con­stată că „Toamna se numără bobocii”, că rodnicia anotim­purilor ni se dăruieşte, odată cu baletul frunzelor aurii.  Şi în acest an, autumnala sa poposire ne-a dăruit, pe lîngă altele, un cuprinzător „corn al abundenţei” spirituale, prin recenta apariţie bibliofilă: „O Antologie a litera­turii nemţene”,semnată de regre­tatul scriitor din meleagurile noas­tre moldave: Laurian Ante. E o lucrare care i-a fost „cîntecul de lebădă” al condeiului său nemul­ţumit şi încărcat de opusuri. Cînd manuscrisul ei s-a împlinit, auto­rul îl privea îndelung, exclamînd: „După ce îl văd trecut pe mîna editurii, mă opresc, pentru cîteva timp, din scris, ca să mai ştiu şi eu ce e odihna”…Şi, la cîteva săptămîni, Laurian Ante >>>

cronică literară

 Şoptirea boabelor de gând

de Gh. A. M. Ciobanu

„Dacă politic se spune că, în curînd, vom intra în Europa, pe plan spiri­tual, însă, de secole după secole, desfăşurăm o largă interferenţă cu toate culturile lumii, nu numai prin transfer de creaţii, ci şi printr-o sensi­bilă interferenţă de stiluri şi formule de artă. E un „iară frontiere” tradiţional, care nu afectează, cu nimic, nici graniţe şi nici comunităţi statale. De câţiva ani încoace, a poposit la noi; alături de Coşbuc sau Eminescu, de Arghezi sau de Nichita Stănescu, triadicul şi aleatoricul „Haiku”, for­mula străveche, milenară chiar, a mult îndepărtatei Japonii. >>>

cronică literară

  Cu” Cheia Sol”  spre „Mâine”

Gh. A. M. Ciobanu

„Nu de mult în originala Editură a Urbei noastre – „Muşatinia” – a văzut lumina tiparului o lucrare mai puţin cotidiana – „Mileniul Trei pe portativ” >>>