O antologie a literaturii nemţene, autor Laurian Ante

 

Lansare volum la Muzeul de Artă Roman, note de Flora Ordean

Muzeul de Artă a devenit, sîmbătă, 18 noiembrie, neîncăpător, pentru o manifestare culturală de referinţă, adunînd laolaltă scriitori, artişti plastici, muzicieni şi un numeros public, pentru o lansare postumă a unei lucrări de referinţă:, , O antologie a literaturii nemţene”, semnată Laurian Ante, apărută la Editura „Muşatinia”. Despre autor au vorbit: ÎPS arhiereu vicar Ioachim Băcăuanul, care a binecuvîntat lucrarea, profesorul Ghe. A. M. Ciobanu, preotul protopop Florin Ţuşcanu, direc­torul editurii, Emilia Ţuţuianu, şi profesoara Cecilia Bănică Pal. „L-am cunoscut bine pe autor. N-am să uit acel telefon pe care l-am primit, cu o seară în înainte, în decembrie

Muzeul de Artă Roman

2004, cînd Laurian Ante, care lucra la acest dicţionar, avea să plece dintre noi. Evenimentul de astăzi, aso­ciat cu lansarea de săptămîna viitoare, de la Piatra Neamţ, a romanu­lui  „Maimuţele roşii”, alături de o lucrare dramatică, ce va vedea, în curînd lumina tiparului, vor da literaturii române toate creaţiile acestui autentic scriitor. Laurian Ante este autorul a 14 opere literare, cuprinzînd: romane, povestiri, lirică, aforisme şi opere dramat­ice. Dicţionarul, în care autorul îşi păstrează neutralitatea incluzînd, în ordine alfabetică, toţi scriitorii nemţeni, se consti­tuie într-un veritabil „goblen intelectual”, ca să fim în am­bianţa muzeului, care găzdu­ieşte o expoziţie de goblenuri”, a declarat Gheorghe A.M. Ciobanu. Cuprinzătoare, „Anto­logia literaturii nemţene” include 294 de scriitori, care au marcat spaţiul literar nemţean, de la cronicarii Miron Costin, Grigore Ureche, Mitropolitul Dosoftei, la scriitori cunoscuţi ca Max Blecher, Filip Brunea Fox, Otilia Cazimir, Vasile Conta, Calistrat Hogaş, Garabet Ibrăileanu, Cezar Petrescu, Alecu Russo, Mihail Sadoveanu, Vasile Morţun, Alexandru Naum, Cezar Petrescu, pînă la scriitori din generaţia actuală – Adrian Alui Gheorghe, Aurel Dumitraşcu, Emil Nicolae, Vio­leta Lăcătuşu,  Crist­ian Livescu, Lucian Strochi.  Dic­ţionarul este prefaţat de istoricul literar Ion Rotaru şi de autor. La fiecare din aceşti scriitori, Lauri­an Ante a schiţat cîteva repere biografice şi critice, reţinute de critica literară şi fragmente din operă care i-au plăcut. Laurian Ante a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi este autorul a şapte romane, a unor volume de epigrame, de lirică, traduceri, lucrări memorialistice şi a unei lucrări dramatice. Tipărirea dicţionarului a fost sponsorizată de Primăria Roman şi de fiica autorului, Livia Ante Grama, aflată  în Dane­marca. (articol din Monitorul 20 noiembrie 2006)

lansare „O antologie a literaturii nemţene” de Laurian Ante

                             

cronică literară – O constelaţie de monoloage literare de Gh. A. M. Ciobanu

„O zicere populară, la fel de înţeleaptă ca toate celelalte, con­stată că „Toamna se numără bobocii”, că rodnicia anotim­purilor ni se dăruieşte, odată cu baletul frunzelor aurii. Şi în acest an, autumnala sa poposire ne-a dăruit, pe lîngă altele, un cuprinzător „corn al abundenţei” spirituale, prin recenta apariţie bibliofilă: „O Antologie a litera­turii nemţene”,semnată de regre­tatul scriitor din meleagurile noas­tre moldave: Laurian Ante. E o lucrare care i-a fost „cîntecul de lebădă” al condeiului său nemul­ţumit şi încărcat de opusuri. Cînd manuscrisul ei s-a împlinit, auto­rul îl privea îndelung, exclamînd: „După ce îl văd trecut pe mîna editurii, mă opresc, pentru cîteva timp, din scris, ca să mai ştiu şi eu ce e odihna”…Şi, la cîteva săptămîni, Laurian Ante s-a contopit cu o altă veşnicie a lumii, acea a tăcerii de dincolo de viaţă…„Antologia” – sau, după spuse­le prefaţatorului, istoricul literar, Ion Rotaru: mai mult un „Dic­ţionar” antologic – a avut alături, ca un coordonator atent, pe profe­sorul universitar Tudor Ghideanu, împreună cu profesoara Cecilia Pal. De reţinut, apoi, fericita întruchipare livrescă a volumului, realizată prin viziunea deosebită a Editurii romaşcane „Muşatinia”, ceea ce declanşează, din nou, în lumea iubitorilor de carte, o repetată admiraţie. Livia Ante, ca fiică a autorului şi ca mînuitoare de penel, a ilus­trat coperta primă a „Antologiei”, prin pastelajul dens, dar şi învăluit în evadările aerate înspre nesfîrşit, ale lucrării „Delta”. E aici o împlinire existenţială între puri­tatea triadică a subiectului şi mul­titudinea indefinită a volumelor de culoare.

Prin această ultimă realizare a sa, scriitorul Ante dovedeşte a fi fost un deplin cunoscător al întregii literaturi din acest ţinut moldav, de la cronicari şi pînă la contemporani, sumarul cuprin- zînd în el un număr de aproape două sute de autori. La fiecare din ei s-a relevat, cum era şi firesc, numai esenţialul, atît estetic, pre­cum şi bibliografic. De subliniat structura şi ca operabilitate, şi ca originalitate, a Dicţionarului. Se porneşte de la un super-breviar biografic, se continuă cu unul sau mai multe fragmente edificatoare din creaţie, se adaugă, apoi, un număr suficient de comentarii li­terare, după care se face un popas binevenit, la creaţiile, totale sau parţiale, realizate şi de perspec­tivă, ale scriitorului în cauză. E o formulă binevenită, în acest timp al Lexicoanelor şi ale lui „Who’s Who”, ceea ce conferă, metaforic, acestui volum, apelativul unuj „Haiku” critic al literaturii nemţene, fiind, în acelaţi timp, în totalitate şi bine ilustrat.Perimetrul lucrării este elastic, el însumînd şi concentric şi naţional, pe acei de lîngă noi care, asemeni Genezei din Capela Six- tină, au făcut din condei un uni­vers demiurgic. Prin aceasta, vo­lumul este binevenit şi va cu­noaşte o „răsfoire” intensă, pose- dînd în el valenţe multiple şi de utilitate literară, dar şi pentru a confirma din plin că: „Se nasc şi în… judeţul nostru, oameni”.Revenind la structura „polinomică” a fiecărui personaj din acest „Dicţionar antologic”, ne permitem a-l considera ca fiind un grup de „cinci volume”, aflate în unul singur. Cu această lucrare, scriitorul multiplu, Laurian Ante, se află pe piscul de maturitate creatoare al harului său. Din anul de început al noului Mileniu şi pînă mai acum doi ani, a dăruit literaturii române pleiada celor cinci romane: „Sin­guri”, „Taifunul îşi ascute dinţii”, „Alba-Neagra”, „Cain şi Abel” şi „Obsesia”, după care se opreşte la această „Antologie” cuprinzătoa­re, devenită, prin plecarea sa din­tre noi, un „Requiem” mozartian. „Delta” de pe coperta ei, consi­derată, acum, ca pe un simbol elenic, s-a metamorfozat, în „Omega” nefiinţei.” (18 noiembrie 2006)

„A fost o lucrare dificil de editat, din mai multe puncte de vedere: antologia a rămas nefinalizată, iar titlul volumului, ales de regretatul Laurian Ante, O antologie…., a lăsat să se înţeleagă că pe parcurs vor putea apărea şi alte cărţi scrise în această manieră, care să completeze şirul scriitor nemţeni. Colectivul redacţional al editurii a lucrat cu adîncă emoţie, gîndind mereu că Laurian Ante a avut puterea şi curajul să documenteze această lucrare atît de amplă” (editor Emilia Ţuţuianu Ed. Muşatinia)

Biblioteca G. T. Kirileanu Piatra Neamţ, lansare „O antologie a literaturii nemţene”

lansare volum  „O antologie a literaturii nemţene” la Piatra Neamt în aula Bibliotecii municipale G. T. Kirileanu

Biblioteca G. T. Kirileanu Piatra Neamţ, lansare „O antologie a literaturii nemţene”

Lansarea volumului a avut loc la Biblioteca judeţeană  din Piatra Neamţ în prezenţa domnilor prof.  Gh. A. M. Ciobanu, Cecilia Bănică Pal, critic literar Cristian Livescu,  prof. Constantin Tomşa, editor Emilia Ţuţuianu, şi a publicului ce a inclus oameni de cultură din Roman şi Piatra Neamţ. Printre invitaţi a  fost prezentă sora scriitorului Laurian Ante, Dna.  M. Preda, moderator fiind Dl. Constantin Bostan directorul bibliotecii.

„Antologia a apărut din dorinţa de a strînge într-o carte, autorii de texte beletristice născuţi sau trăitori pe meleagurile nemţene. Acest demers a fost prilejuit şi de faptul că unii confraţi într-ale scrisului au fost prea repede daţi uitării fără nici o justificare, peste alţii critica literară a trecut cu o evidentă uşurinţă, iar o altă categorie, deşi înfiptă bine în memoria oamenilor datorită unor etichetări radicale favorizate de către o parte a istoriografiei au ajuns sus, fără ca lumea să le citească scrierile..” (Laurian Ante)